Se impune o noua Constitutie

In 2003, actualul presedinte, unul dintre cei mai ardenti sustinatori ai schimbarii Constitutiei din 1991, a luat-o la goana spre o noua lege fundamentala. Basescu nici nu visa ca va veni la putere in 2004 si ca, pentru a guverna, are nevoie si de structurile locale, acaparate in cvasitotalitate de PSD.

E greu de crezut, dar la noi moralitatea cu legalitatea nu se prea impaca. Constitutia votata in 2003 e impotriva moralei tuturor, dar e votata de popor si pazita de Curtea Constitutionala. Intrebarea este daca aceasta constitutie mai e actuala, in conditiile in care lezeaza simtul critic si morala celor mai multi oameni, in circumstantele actuale. Constitutia trebuie sa ne faca sa traim in certitudine, nu sa ne fabrice certitudini. Orice fisura politica, cum vedem, duce la o si mai mare fisura economica. In 2003, chiar actualul presedinte al PD a fost pacalit, lucru care nici pe actualul presedinte al tarii nu l-a facut mai putin naiv. Din aceste cauze, inainte de a vota o lege fundamentala, cum este Constitutia, ar fi bine sa se voteze o "lege a bunului simt", sau macar o Constitutie de bun simt, unde sa primeze morala, nu sa se institutionalizeze imoralitatea special generalizata. Asta, in cazul in care morala nu e si ea golita de continut. Din 2003 incoace, s-a dovedit faptul ca o Constitutie nu este legea de baza a unei tari, ci o astfel de lege fundamentala este data sau modificata dupa cum o cer interesele de moment ale uneia sau alteia dintre conduceri. De atunci si pana acum, n-am facut decat sa ne intarim convingerea ca orice constitutie am avea, trebuie s-o respecte doar cei care nu sunt la putere. La modul de gandire romanesc, prin care se considera ca e constitutional ca, daca ai painea si cutitul, sa faci ce vrei si sa respecti doar legile care iti convin, statul nostru este democratic doar in declaratii. In realitate, nu e democratie atunci cand Puterea isi paveaza o Curte Constitutionala doar cu oamenii ei. E si normal ca acestia sa spuna ca tot ce fac stapanii lor e constitutional. O Constitutie poate fi oricat de buna sau oricat de rea, acest lucru e neinteresant. Cand s-a pus problema votarii Constitutiei unei Europe din ce in ce mai mari, multi europeni si-au facut socoteala ca e periculos sa pui pe hartie niste principii. Principiile nu sunt imuabile, ci se schimba tot timpul. Poporul roman nu are intuitie politica, deoarece nu are cultura politica, iar primii analfabeti politici sunt chiar oamenii cultivati, care stau in turnul lor de fildes. Starea de anesteziere comunista nu dispare odata cu disparitia sistemului. In 2003, poporul roman, care e obedient fata de orice fel de putere, nu avea cum sa intuiasca ce va fi si nici nu avea de ce. Cetateanul a invatat ca nu e important sa aiba vreun drept, ci sa i se dea dreptul. La presiunea Vestului, Petre Roman, premierul din 1991, ne-a dat prima Constitutie post-revolutionara. Avea nevoie de ea ca de apa, multa apa, pentru a liberaliza preturile si a da drumul la privatizare, numai ca aceste actiuni, in conditiile tarii noastre, au adus haosul. Liberalizarea preturilor a permis "inginerii financiare", iar privatizarea fortata aducerea inapoi, la putere, a fostilor activisti si securisti, care aveau banii. Data in interesul fortelor FSN-iste, constitutia din 1991 avea un defect major: in loc sa garanteze, proteja proprietatea. Dupa ce imbogatitii Revolutiei isi vor fi facut suma, Constitutia din 2003 a indreptat aceasta racila, dar n-a fost o corectie, ci o nedreptate si mai mare, care trebuia sa fie acoperita de o lege, dupa modelul: cand raul se generalizeaza, trebuie legiferat. La polul opus celor care se indoiesc de orice, se gaseste marea masa a celor care, daca tot n-au de ce sa se indoiasca, nu se indoiesc de nimic. E foarte greu sa-l faci pe simplul cetatean sa-si formeze o opinie personala, cand ii e mai usor sa adopte o opinie comuna. Datorita multimii lor, neajunsurile Constitutiei din 2003 se vad greu, un fel de a nu vedea copacii din cauza padurii. Asta daca are cineva timp si dispozitie sa vada.

Scris de: {autor}Lavinia SICLITARU{/autor}