Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
23:46 12 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tacerea nu mai e de aur!

ro

10 Sep, 2003 00:00 764 Marime text
Unele institutii ale statului nu au inteles nici pana astazi ca trebuie sa manifeste transparenta fata de cetateni, fie si numai pentru faptul ca sunt finantate tocmai de catre acestia. Legea informatiilor clasificate stabileste foarte clar care sunt datele pe care aceste institutii sunt obligate sa le comunice oricarui cetatean. In cazul in care raspunsul nu este comunicat in termen de 20 de zile, orice roman poate actiona in instanta institutia respectiva, si legea ar trebui sa ii dea castig de cauza. In ciuda repetatelor semnale de alarma trase de mass-media in aceasta problema, obligatia institutiilor statului de a comunica informatiile solicitate starneste zambete ironice si chiar provoaca nemultumiri in randul persoanelor ce le conduc. Se pare ca 50 de ani de cenzura dementa care a cultivat institutia turnatoriei si secretomania au creat niste reflexe care cu greu pot fi anihilate. Uniunea Europeana a sfatuit, in repetate randuri, institutiile statului roman sa ofere informatiile solicitate de cetateni si a somat justitia sa dea castig de cauza persoanelor care au solicitat si nu au primit informatii de interes public. Cu toate acestea, drumul de la Strasbourg pana la Bucuresti sau Constanta e lung si, uneori, plin de peripetii. Asa se face ca, atunci cand am incercat sa obtinem cateva informatii foarte simple la spital, ne-am lovit de refuz pus pe seama birocratiei. Nu demult, aveam nevoie sa stim ce era notat pe fisa de observatie clinica a unui pacient ce fusese internat la chirurgie cu doua saptamani inainte de momentul solicitarii noastre. Asistenta sefa era in concediu si nimeni nu stia nimic, in afara de "Doamna doctor Albici", pe care am cautat-o in nenumarate randuri la serviciu, dar nu am gasit-o. "Dansa vine mai tarziu, dar nu stim exact cand", ni s-a raspuns. Am incercat si mai tarziu, dar tot nu venise, desi ar fi trebuit sa fie de serviciu. Am aflat apoi ca fisa medicala se afla "in calculator" si ca trebuie sa asteptam cateva zile, pana revine in sectie. Am incercat din nou la termenul fixat de angajatii spitalului, dar problema tot nu se rezolvase si nimeni nu stia cand am putea sa intram in posesia informatiilor. Pentru ca povestea care ne interesa era legata de o persoana ce fusese batuta, am incercat la Ambulanta. Am avut parte de acelasi tratament si acolo. Am aflat ca e foarte complicat, iar directorul Serviciului de Ambulanta ne-a declarat la telefon ca banalul formular completat in momentul in care pacientul s-a urcat in salvare e confidential si ca trebuie sa il cautam la birou si sa ne legitimam inainte de a face rost de informatii. Probabil ca cea mai potrivita atitudine in legatura cu problema in cauza a fost pusa in scena de un necunoscut care i-a dat o replica memorabila unui angajat al Politiei Circulatie. Acesta din urma l-a oprit pe sofer in statiunea Mamaia si i-a cerut actele. In timpul discutiilor, soferul l-a atins cu palma pe umar pe politist, care a ripostat intr-un mod caracteristic: "Nu pune mana pe mine!". Replica soferului a fost prompta: "De ce sa nu pun mana, caci eu va platesc uniforma?!".
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii