Vremuri de razboi si vremuri de pace

Constantenii au tot ce le trebuie pentru a trece drept sinistrati de razboi. Am putea lua, de pilda, craterele din strazi, cu care, vai, aproape ca ne obisnuisem. Si ce e mai grava decat mizeria, daca nu obisnuinta cu ea. La asta se adauga, recent, descoperirea ca structura de rezistenta a podului din Kilometrul 4-5 era grav afectata, asa ca traficul a fost suspendat pe timp nelimitat, fiind deviat pe rute apocaliptice. Si ce e mai grav decat pierderea unui pod, daca nu faptul ca asta s-a petrecut in vremuri de pace. Dar o sa ne obisnuim si cu asta, asa cum, vai, ne-am obisnuit si cu ruinele din Peninsula: strainul ratacit prin zona ce, odinioara, era fala orasului, ar putea fi convins ca niscaiva bombardiere americane confundasera, odinioara, Belgradul cu Constanta. Dar lasa ca, unde pierdem noi, in vremuri de pace, un cartier vechi, americanii ne ridica acum un cartier general nou-nout. Si lasa ca, unde pierdem noi un pod, in vremuri de pace, americanii ne ridica altul, aerian, spre Irak. Si lasa ca, unde ne pierdem noi, in vremuri de pace, paturile de spital, americanii ne aduc altele noi, de campanie. Si lasa ca, daca-n vremuri de pace, sistemul nostru de sanatate e la pamant, ca maturat de bombe, razboinicii americanii il resusciteaza, la Kogalniceanu, unde medicii nostri lucreaza 24 cu 48. Asa ca nici nu mai stim unde-i pace si unde-i razboi. Dupa cancelariile dambovitene, adevaratii irakieni par sa fie chiar aici, la Constanta, caci ne-au aruncat manusa de cauciuc si-o tin doar in declaratii si masuri belicoase. Chiar daca au revenit asupra celebrului ultimatum, prin care ne cereau sa renuntam la o mie de paturi de spital, acum multumindu-se cu vreo patru sute, tot a razboi miroase: chiar si inainte sa ne taie la portie aveam sub cinci paturi la mia de locuitori, adica sub ratia ceruta imperios de expertii straini ce i-au lucrat la simtiri si la ordonante pe guvernanti. Razboi care ne-a rapus, pana acum, si doi directori de spital, noua victima fiind seful Spitalului Clinic Municipal. Insa cireasa de pe tortul-capcana al sistemului sanitar judetean ramane spitalul din Harsova. Acum doua zile va povesteam cum isi fracturau cei de-acolo degetele, incercand sa determine pagubele colaterale ale razboiului dintre ministru si paturile constantene. Si, oricum, spuneau ei, ce conteaza cati pasageri urci in autocar daca nu-l urci pe sofer. Ni s-a spus, mai apoi, ca-n absenta medicului anestezist, operatiile de la Harsova sunt ilegale. Cel putin in vremuri de pace.Si, oricum, chirurgul si radiologul fiind prinsi in patima senectutii, se "impunea" atat desfiintarea sectiei de chirurgie cat si transformarea spitalului orasenesc in Centru de sanatate. Despre ce sanatate mai poate fi vorba, nimeni nu stie. Caci sanatatea, la razboi, nu-i ca sanatatea din vremuri de pace. La razboi se cheama ca esti sanatos daca ai scapat cu un picior amputat. In vremuri de razboi, iei un fierastrau si ti-l tai singur, daca n-ai un medic alaturi. In vremuri de pace, n-ai decat sa-ti platesti taxele, sa putrezesti linistit si cugeti. La nemurirea sufletului si la desertaciunea lucrarilor pamantesti. Ori te intrebi, ca Ecclesiastul, "care-i folosul celui ce lucreaza intru osteneala pe care o ia asupra-si". In vremuri de pace, omul din Harsova, ca si cel din Constanta, varsa aceiasi bani, in acelasi sac fara fund al asigurarilor de sanatate. Ceea ce l-ar putea hrani cu iluzia ca are sanse egale cu ceilalti platitori obiditi. Macar atat, sanse egale de viata, pentru vremuri de pace. Altfel "omul n-ar avea nimic mai mult decat dobitocul". Intre povestile auzite la Harsova, despre pacienti care-au raposat in lungul drum spre Constanta, poate cea mai socanta a fost povestea unei batrane care-a venit singura pana aici, dupa doftor. Cu multe cazne isi procurase cei 200.000 de lei pentru drum, dar nu mai gasi bani si pentru plocon, dupa cuviinta. Asa ca i-a dus doftorului o bucata de sapun de casa. "Vreme este sa razi si vreme sa plangi", zice Ecclesiastul. "Este vreme de razboi si vreme de pace". Si poate mai este o vreme, pentru rasu`-plansu`.