Agresorul - una cu pământul Patronul de la Cafe Mozaic, înjunghiat în faţa discotecii Rex

Teatrul absurdului în instanţele constănţene! Judecătorii constănţeni sunt chemaţi să facă dreptate într-un caz de agresiuni petrecut în urmă cu aproape 20 de ani, în faţa discotecii Rex. Protagoniştii procesului absurd sunt Constantin Camburu, patronul localului Cafe Mozaic, din Piaţa Ovidiu, şi un cetăţean turc, Enis Cengel, care parcă a intrat în pământ imediat după ce l-a înjunghiat pe Camburu cu un cuţit Puma. Dar absurdul abia acum începe. Culmea, după ce că procurorii constănţeni nu au considerat că se impune arestarea preventivă a suspectului (deşi la momentul acela anchetatorii puteau lua cu de la sine putere măsura preventivă a arestării faţă de suspecţi), aceştia nici măcar nu au considerat că individul s-ar face vinovat de tentativă de omor, în condiţiile în care raportul medico-legal a stabilit faptul că lovitura de pumnal i-a pus în pericol viaţa victimei. În aceste condiţii, Enis Cengel a fost trimis în judecată pentru ... vătămare corporală gravă!

Iar pentru că suntem în România, departe de a fi clarificat în instanţă, absurdul abia acum a început. Deferit instanţei la doi ani de la comiterea faptei, cetăţeanul turc a fost condamnat pentru prima dată abia la nouă ani după agresiune. Iar atunci, sentinţa a fost departe de a fi una „exemplară": doi ani de închisoare! Şi plata unor daune morale de 25.000.000 de lei vechi, iar daune materiale de 5.000.000 de lei vechi. Departe însă de a se fi terminat, periplul prin instanţele constănţene al cazului abia atunci începea. În cursul zilei de astăzi, de altfel, magistraţii Judecătoriei Constanţa urmează să pronunţe a doua sentinţă, în rejudecarea cazului. Dar, să o luăm cu începutul: potrivit rechizitoriului întocmit de procurorul Dumitru Uzun pe data de 16 mai 1995, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, fapta s-a petrecut în noaptea de 18 spre 19 decembrie 1993, în faţa discotecii Rex. După cum au arătat procurorii, în noaptea respectivă, Constantin Camburu a mers împreună cu alţi prieteni la discoteca Rex, unde timp de câteva ore au consumat băuturi alcoolice şi au urmărit programul. „În aceeaşi noapte, învinuitul Nişikli Mushin a trecut pe la domiciliul învinuitului Regep Sedat, ocazia cu care cei doi, la invitaţia primului, au mers la hotelul Rex, unde în holul recepţiei s-au întâlnit cu învinuitul Cengel Enis şi încă un cetăţean turc necunoscut", au arătat procurorii. În jurul orei 2.00, Constantin Camburu a părăsit discoteca şi a mers în recepţia hotelului, pentru a schimba 50 de dolari în lei româneşti. S-a oprit la masa unde se aflau Enis Cengel şi tovarăşii săi şi i-a întrebat dacă nu ar avea să-i schimbe valuta. Pentru că aceştia au răspuns negativ solicitării sale, Camburu a plecat, fără ca între aceştia să izbucnească vreun conflict. Nu a trecut mult, iar afaceristul s-a întors împreună cu un prieten la masa la care se aflau cetăţenii turci şi a început să se certe cu Mushin Nişikli.

Înjunghiat cu pumnal de vânătoare

„În altercaţia respectivă a intervenit şi Simion Ştefan, fapt pentru care învinuitul Regep Sedat (acesta îl cunoştea pe Simion Ştefan) l-a avertizat să nu participe la discuţii, pentru a preîntâmpina vreun eventual conflict". În acelaşi act de acuzare se mai arată că „la un moment dat, ca urmare a altercaţiei verbale dintre cele două grupuri, partea vătămată Camburu Constantin şi învinuitul Nişikli Mushin au ieşit din recepţie, iar când au ajuns pe terasa scărilor de la intrare, au început să se îmbrâncească şi chiar să se lovească reciproc". „În timp ce aceştia se loveau, pe terasa scărilor a ieşit şi învinuitul Enis Cengel, care a intervenit în scandal, aplicându-i părţii vătămate Camburu Constantin în coapsa stângă mai multe lovituri de cuţit, lovituri în urma cărora acesta a căzut pe scări". De menţionat că arma folosită de Enis Cengel era un cuţit Puma, cu lama de 21,2 cm lungime şi lăţimea de 2,6 cm. După ce l-a înjunghiat pe Camburu, mai multe persoane au sărit şi i-au luat cuţitul cetăţeanului turc. Între timp, la faţa locului a ajuns şi o patrulă de poliţie, iar cei trei beligeranţi au fost duşi la secţie. Constantin Camburu a fost internat în spital, necesitând 40-45 de zile de îngriji medicale pentru vindecare, medicii stabilind că leziunea i-a pus viaţa în pericol prin şoc hemoragic. La rândul său, cetăţeanul turc şi-a recunoscut fapta în faţa anchetatorilor. Cu toate acestea, procurorii nu au considerat că s-ar impune luarea vreunei măsuri preventive faţă de acesta. Iar în aceste condiţii, cu stupoare, procurorii au constatat ulterior că „în cursul urmăririi penale învinuitul Enis Cengel nu a putut fi audiat şi în calitate de învinuit, întrucât după ce s-au declanşat cercetările penale, acesta a părăsit România, nemaifiind găsit".

Ia-l pe turc de unde nu-i!

Surpriză, surpriză! Mai mult, „cu toate eforturile depuse de către organul de urmărire penală, de prindere a învinuitului în vederea ascultării şi prezentării materialului de urmărire penală, rezultatul a fost negativ". Totuşi, pentru ca procurorii să lase impresia că ar fi încercat să facă ceva pentru prinderea suspectului, acesta a fost trimis în judecată şi arestat în lipsă prin rechizitoriu. Dar, aşa cum am menţionat anterior, absurdul anchetei merge încă şi mai departe, întrucât procurorii nu au considerat necesar să-l trimită în judecată pe individ pentru tentativă de omor, deşi lovitura i-a pus în pericol viaţa victimei, ci l-au acuzat de vătămare corporală gravă. Cum-necum, cazul a fost trimis în instanţă, cu cetăţeanul turc bine-mersi în ţara natală sau cine ştie pe unde. La aproape zece ani de la înregistrarea dosarului pe rolul Judecătoriei Constanţa şi de la comiterea faptei, în 2002, magistraţii acestei instanţe pronunţă prima condamnare: doi ani de închisoare, daune morale de 25 de milioane de lei vechi şi daune materiale de 5 milioane de lei vechi. Cazul nu se opreşte însă aici, ci ajunge în apel la Tribunalul Constanţa, unde pedeapsa este majorată de completul format din preşedintele Nermin Apzait şi judecătoarea Lucia Lungu la trei ani şi jumătate, daunele morale cresc la 150.000.000 de lei vechi, iar cele materiale la 107.560.285 de lei vechi. Decizia a fost pronunţată în decembrie 2003, la fix zece ani de la comiterea faptei.

Procesul, la rejudecare

La rândul său, Enis Cengel a declarat apel peste termen împotriva sentinţei Judecătoriei Constanţa, invocând faptul că nu ar fi fost legal citat, şi a cerut trimiterea dosarului înapoi spre rejudecare. Apelul cetăţeanului turc este judecat de completul format din preşedintele Andreea Ianca şi judecătorul Cornelia Dumitra şi este admis, în aprilie 2010, dosarul fiind trimis înapoi spre rejudecare, la instanţa Judecătoriei Constanţa. Vădit nemulţumit de noua hotărâre a Tribunalului, Constantin Camburu declară recurs, acesta judecându-se la Curtea de Apel Constanţa, unde Cengel a fost reprezentat de un avocat ales. În septembrie 2010, în urma dezbaterilor, Curtea de Apel în completul format din preşedintele Marius Cristian Epure şi judecătoarele Viorica Lungu şi Zoiţa Frangu respinge recursul lui Camburu şi lasă dosarul să fie trimis spre rejudecare, la Judecătoria Constanţa. În aceste condiţii, la 17 ani de la comiterea faptei, procesul reîncepe la Judecătorie. Fireşte, între timp, fapta s-a prescris, conform prevederilor legislaţiei româneşti în vigoare. Cu toate acestea, magistraţii Judecătoriei urmează să se pronunţe astăzi, pentru a doua oară, asupra vinovăţiei unui cetăţean turc ce şi-a recunoscut faptele în primă fază a anchetei, iar apoi nu s-a mai prezentat la proces. În pledoaria sa, Stelian Nurciu, avocatul lui Constantin Camburu, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din vătămare corporală gravă în tentativă de omor calificat, comisă în public. „Analizând activitatea materială a inculpatului Enis Cengel, raportat la probatoriul administrat în cauză, în faza de urmărire penală, rezultă fără echivoc că acesta a acţionat cu intenţia de a ucide în rezoluţia infracţională luată", a spus avocatul, acesta subliniind că acuzatul a folosit un cuţit de vânătoare marca Puma, de 21,2 cm lungime şi 2,6 cm lăţime, cu ambele părţi tăietoare, „cu care dintr-o lovitură poţi să ucizi şi un zimbru". „De asemenea, instanţa trebuie să ia în considerare că acest dosar trenează de mai mult de 18 ani, aspect inadmisibil în situaţia în care inculpatul a fost cercetat iniţial şi s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de tentativă de omor, este evident că buna desfăşurare a procesului penal a fost împiedicată în toţi aceşti ani de către inculpat, care s-a sustras de la urmărire penală şi judecată, cu concursul organelor judiciare de la acea vreme, care nu au dat dovadă de rol activ, permiţându-i inculpatului să se eschiveze de la răspunderea penală". „Considerăm că organele judiciare trebui să aibă în vedere, măcar în ceasul al 12-lea, scopul procesului penal, în sensul că orice persoană vinovată de săvârşirea unei fapte penale să răspundă potrivit vinovăţiei sale", a conchis avocatul.