„AN" in cazul mesajelor contra judecatoarei Cristina Radu

La mai bine de două luni de la comiterea faptei, persoanele care au împânzit oraşul cu mesaje prin care o incriminau pe judecătoarea Cristina Radu, din cadrul Judecătoriei Constanţa, sunt încă de negăsit.

Pe 6 februarie 2009, pe pereţii Camerei Notarilor Publici din Constanţa, a apărut un mesaj scris cu vopsea de culoare neagră, cu conţinutul „Ruşine judecătoarei Cristina Radu! Eliberează clanul Spaniolu'". Ideea a fost reluată, în forme uşor schimbate, şi pe gardul Cimitirului Municipal, dar şi pe un banner, amplasat la ieşirea din Constanţa spre Valu lui Traian. Judecătoarea în discuţie a făcut parte din completul care a respins, în primă instanţă, propunerea de arestare preventivă a cunoscuţilor Petrică Tomescu, Vasilică Coşman, Stila şi Mitică Goşu, Daniel Zorică şi Ionuţ Vanghelici, formulată de procurori. Este de menţionat că, ulterior, decizia sa a fost confirmată de un complet format din trei judecători, din cadrul instanţei superioare. La momentul apariţiei mesajelor, cazul a făcut ceva valuri. Totuşi, în afară de judecătorul Răzvan Davidenco, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Constanţa, şi de vicepreşedintele Tribunalului Constanţa, judecătorul Ciprian Coadă, conducerile celorlalte instanţe din judeţ sau membrii acestora nu au avut nicio reacţie. Această pasivitate pare să se fi răsfrânt şi asupra mersului anchetei, în condiţiile în care, o dată cu trecerea timpului, aceasta pare să prezinte din ce în ce mai puţin interes. În plus, în lipsa unei plângeri penale din partea persoanei vizate, din punct de vedere legal, fapta nu reprezintă nimic mai mult decât o contravenţie la Legea 61/1991, care interzice scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comună aflate în locuri publice. Iar astfel, dacă, prin cine ştie ce minune, autorii vor fi identificaţi vreodată, ei riscă doar o amendă.

Au cerut strămutarea

Două luni mai târziu de la comiterea faptei, în evidenţa poliţiştilor, cazul apare în continuare cu autor necunoscut. Iar, în acest context, este de menţionat şi faptul că respectivele mesaje incriminatorii au stat la baza unei cereri de strămutare a dosarului care îi priveşte pe cei şase indivizi, formulate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor, considerând că bănuielile exprimate de Parchet, cu privire la posibila ştirbire a imparţialităţii judecătorilor, ca urmare a apariţiei mesajelor, sunt nefondate. Rămâne de văzut dacă vinovaţii care au transmis astfel de semnale vor mai fi vreodată prinşi şi traşi la răspundere pentru faptele lor. Totodată, nu este exclus ca lipsa consecinţelor şi a răspunderii legale să încurajeze şi alţi indivizi să procedeze la fel şi să rămână nepedepsiţi.