Anticatolicul Cristea

Potrivit actelor detinute de Biserica Romano-Catolica, in anul 1878, cand Dobrogea a revenit Romaniei in urma Razboiului de Independenta, generalul Emil Costinescu, intemeietorul Costinestiului, a invitat mai multe comunitati de germani catolici din Basarabia, Karamurat si Malkotsch sa se stabileasca in localitate. In anul 1896, Costinescu a acordat in arenda peste 7.000 de hectare de teren agricol nemtilor catolici si cate 5000 mp pentru casa si gradina. In actele de arenda initiale se stipula ca suprafetele de cate 5000 mp vor trece in proprietatea locuitorilor, dupa 20 de ani de folosire. Potrivit unui act documentar intocmit in anul 1936 de profesorul Hieronymus Menges, la anul 1901, in localitatea Costinesti, a fost construita o biserica romano-catolica pentru cele 48 de familii care aveau aceasta confesiune. Din acelasi an, 1936, dateaza mai multe schite cadastrale, printre care si cea a familiei generalului Berindei, care atesta existenta unei biserici si a unei scoli catolice intemeiate pe o suprafata de 5550 mp pe strada Emil Costinescu, actualmente strada Principala. In actele de limba germana este consemnata si o proprietate de 10 hectare de teren arabil, mentionata si intr-un contract de arenda din anul 1940, pe mereaua (marginea) comunei Schitu, satul Costinesti. Dupa anul 1947, populatia germanica din localitate a fost "repatriata" in Republica Democrata Germana, iar terenul de 10 hectare a fost nationalizat. In anul 1961, terenul intravilan pe care se aflau biserica si scoala catolica au fost la randul lor nationalizate. Astfel, in data de 31 octombrie 1961, intre Arhiepiscopia Romano-Catolica din Bucuresti si Sfatul Popular Constanta s-a incheiat un proces - verbal, prin care biserica a fost demolata, intregul teren a fost nationalizat fara pretentii din partea cultului, iar fosta scoala catolica a fost transformata in oficiu postal si camin cultural. Lucrurile au ramas in aceasta faza pana la revolutia din decembrie 1989.In anul 1991, Biserica Romano-Catolica a demarat procedurile de recuperare a proprietatilor detinute pe raza comunei Tuzla, de care apartinea atunci satul Costinesti. In data de 13 martie 1991, cultul catolic a obtinut o adeverinta din partea comisiei comunale Tuzla, in temeiul Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, care atesta stabilirea dreptului de proprietate pe 5 hectare de teren agricol. Prefectura Constanta a respins insa cererea catolicilor de restituire a terenului, prin hotararea nr. 1067/29 iulie 1991. Dupa o serie de procese, Parohia Romano-Catolica din Constanta, reprezentata de monsenior Stefan Ghenta, vicar arhiepiscopal de Dobrogea, a obtinut in instanta dreptul de proprietate pe 5 din cele 10 hectare de teren agricol. Titlul de proprietate a fost eliberat de Prefectura Constanta abia in data de 5 februarie 1998, cand regimul politic a fost mai favorabil ideii de proprietate. Acelasi regim a promovat si alte legi ale proprietatii, care permiteau revendicarea imobilelor si tuturor suprafetelor detinute. In perioada 1991-2000, catolicii au emis numeroase notificari si adrese prin care au solicitat diferenta de 5 hectare si terenul intravilan pe care se afla fosta scoala germana transformata in camin cultural, insa abia dupa anul 2000 a fost adoptata o lege fara echivoc care permitea si promitea recuperarea proprietatii. Insa, pe cat de simple pareau lucrurile in baza textului de lege, pe atat de complicate s-au dovedit in realitate. Primarul Costinestilor, Traian Cristea, un fost agent agricol cu veleitati de agent imobiliar, veghea fara intrerupere ca spiritul comunist sa planeze inca asupra zonei.

Cristea, un mincinos ordinar

In anul 2000, cultul catolic a remis doua adrese Primariei Costinesti, prin care solicita restituirea in natura a diferentei de 5 hectare de teren agricol si a terenului intravilan si a fostei scoli germane. Intre timp, catolicii au obtinut si alte dovezi suplimentare din partea Arhivelor Statului, care atestau ca atat scoala, cat si terenul agricol s-au aflat in proprietatea lor pana in anul 1948, respectiv 1961. Intre timp insa, o parte din terenul intravilan de 5550 mp a fost instrainat de Primarie, iar fosta scoala germana transformata in camin cultural pe vremea comunistilor a fost lasata in paragina, fara usi, ferestre si dusumele. Nici un raspuns din partea Primariei. Un an mai tarziu, cultul catolic a formulat notificarea nr. 26/21.03.2001, in temeiul Legii 10/2001, prin care solicita diferenta proprietatilor nerestituite. Notificarea a fost transmisa si prin biroul executorilor judecatoresti de pe langa Judecatoria Mangalia. Prin adresa nr. 2187/26.04.2001, semnata de Traian Cristea, Primaria Costinesti, cultul catolic a fost instiintat ca solicitarea privind restituirea diferentei de 5 hectare de teren agricol a fost solutionata favorabil de comisia locala de fond funciar, urmand ca ultimul cuvant sa revina comisiei judetene. Cererea referitoare la imobilul si terenul intravilan a fost respinsa, spunea Cristea, deoarece ar urma sa faca obiectul unei legi speciale. Intr-o alta adresa din decembrie 2001, acelasi Cristea reitera motivul refuzului restituirii imobilului si terenului intravilan si insista asupra faptului ca nu i s-a precizat modalitatea in care se va face punerea in posesie pe diferenta de 5 hectare de teren agricol. Pe 20 iunie 2002, comisia judeteana a adoptat hotararea cu numarul 221, prin care catolicii urmau sa fie despagubiti pentru diferenta de 5 hectare de teren agricol. Pana in ianuarie 2003, Cristea s-a fofilat si nu a oferit nici un alt raspuns cultului catolic, desi adresele au curs in continuu. Pe 27 ianuarie 2003, Parohia Romano-Catolica din Constanta a notificat pentru a doua oara Primaria Costinesti in vederea retrocedarii terenurilor si imobilului, de data aceasta prin executor judecatoresc. Nici atunci nu s-a intamplat nimic. Au urmat doua adrese din partea Arhiepiscopiei Romano- Catolice Bucuresti catre Primaria Costinesti, in privinta terenului intravilan si a imobilului revendicat. Pe data de 19 noiembrie 2003, Cristea a raspuns celor doua adrese, precizand ca o parte din terenul intravilan a fost intre timp ocupat de persoane fizice, care, culmea corectitudinii, au si fost puse in proprietate, probabil la propunerea aceluiasi Cristea. In privinta imobilului, primarul invoca faptul ca in acesta functioneaza caminul cultural si biblioteca, motiv pentru care nu poate fi nici el retrocedat. In data de 23 februarie 2004, avand convingerea ca imobilul este lasat in paragina, ca in el nu functioneaza nici urma de biblioteca si camin cultural si ca Traian Cristea este un mincinos ordinar care nu se rusineaza nici macar de culoarea palida a hartiei oficiale, mai multi reprezentanti ai catolicilor s-au prezentat la Costinesti, cu intentia de a contribui la conservarea cladirii, cel putin pana la data retrocedarii ei. Doi politisti dirijati de primarul PSD-ist si alti oameni ai acestuia din urma i-au invitat sa paraseasca "biblioteca si caminul cultural". Eforturile cultului catolic nu s-au terminat aici, urmand probabil sa fie declansat un nou proces, de data aceasta impotriva primarului Cristea. Probabil ca acesta refuza sa restituie imobilul aflat chiar in centrul comunei-statiune, datorita planurilor de a-l oferi unor investitori in turism.