Antrax in Constanta

Bacilul carbunos s-a trezit din nou la viata

In satul Carvan din comuna Lipnita, judetul Constanta, s-a semnalat, in urma cu zece zile, un caz de antrax * Medicul veterinar din sat a luat imediat cele mai elementare masuri de siguranta, izoland locul si sacrificand animalul bolnav, carnea rezultata fiind arsa in totalitate * Zona Lipnita a fost decretata ca zona de carantina de gradul II * Cazul a fost adus la cunostinta publicului cu mare intarziere * In urma cu zece ani, un caz identic de antrax s-a semnalat tot in comuna Lipnita * Antraxul apare in pamant, in Dobrogea existand trei astfel de zone: la Targusor, Baneasa-Adamclisi si Tortomanu * Doua persoane din comuna Carvan, suspectate de antrax cutanat, au fost deja internate la Spitalul de Boli Infectioase din Constanta

In data de 20 iunie a.c., in gospodaria lui Ion Mosteanu din satul Carvan, comuna Lipnita, a fost depistata o vitica in varsta de 12 luni care era bolnava. Dupa sacrificarea animalului, Mosneanu a dus mostre de tesuturi la analiza pentru a vedea daca putea consuma sau vinde carnea. Constatarea a facut-o medicul veterinar de libera practica de la CSV Lipnita, dr. Daniela Parna, care, la prima vedere, a suspicionat de antrax bucatile de carne aduse. In urma constatarilor medicului, bucatile de carne aduse au fost sechestrate, ulterior fiind trimise probe la Laboratorul Veterinar Judetean Constanta. Nicolae Marin, seful Directiei Sanitar-Veterinare Constanta, ne-a declarat ieri ca, in urma analizarii probelor in laborator prin metoda rapida (bacterioscopica) si a B.A. nr.768/24.06.2004, au fost dispuse mai multe masuri urgente, carcasa vitelului bolnav, cat si subprodusele urmand a fi denaturate. Din pacate, aceasta decizie oficiala care a fost datata, dupa cum observam, in 24.06.2004, adica la trei zile dupa incinerarea carcasei vitelului, cat si a celorlalte resturi si subproduse, care a fost facuta de fapt in data de 21 iunie de o comisie formata din medicul veterinar, medicul uman, padurarul comunei Lipnita etc. Secretarul Primariei Lipnita, Nela Geileanu, ne-a declarat ca resturile animalului au fost incinerate intr-o zona denumita "Putul sec" din Lipnita. Cu ajutorul a doua cauciucuri auto vechi, 20 de litri de motorina, patru cosuri cu lemne si 80 de kilograme de var, s-a reusit distrugerea resturilor organice animaliere care contineau bacilul ucigas. Locul in care a fost sacrificat animalul, cat si curtea si gospodaria unde a fost crescut au fost dezinfectate, curatate, iar resturile calcinate au fost ingropate in var nestins. Autoritatile locale au anuntat organele ierarhice din judet despre acest caz, care ulterior au dispus masuri de carantina de gradul II la nivelul intregii comune Lipnita. S-a procedat apoi la vaccinarea tuturor animalelor considerate receptive la boala din toata comuna Lipnita. Au fost interzise iesirea si intrarea de animale in zona de carantina pana la ridicarea masurilor, s-a instiintat oficial medicul uman pentru luarea in evidenta a persoanelor care au venit in contact cu animalul bolnav si curtea in care a fost crescut. Toate persoanele suspectate ca au intrat in contact direct cu animalul sunt in prezent tinute sub observatie medicala. Stapanul vitelului, Ion Mosteanu, a fost dus la spitalul Baneasa pentru prelevare de analize si supraveghere medicala.In anul 1995, in aceeasi zona Lipnita a mai fost identificat un caz identic de antrax. Medicul de familie din comuna Lipnita, Nicoleta Badara, a declarat ca a depistat deja doua persoane de sex masculin, in varsta de 35, respectiv 44 de ani, din satul Carvan, suspectate de antrax cutanat, si au fost ieri internate de urgenta la Spitalul de Boli Infectioase din municipiul Constanta. Unul dintre barbati are leziuni tipice bolii la nivelul fetei, iar celalalt, la nivelul membrelor superioare. Ambii sunt tinuti sub stricta supraveghere medicala de specialitate. Acelasi medic a spus ca a intocmit o lista cu zece persoane care au intrat in contact cu animalul bolnav, dar oamenii ar refuza sa se prezinte la consultatii pe motiv ca sunt prea ocupati cu treburile campului sau cu gospodariile.

Ce se stie despre antrax

In termeni populari, antraxul mai este denumit "dalac" sau "buba neagra". Antraxul este o boala infectioasa acuta cauzata de bacteria ce formeaza spori si care se numeste Bacillus anthracis. Acesti spori sunt bine "feriti" de o carcasa protectoare extrem de bine adaptata mediilor vitrege dezvoltarii. In pamantul din zonele telurice, bacilul sub forma de spor supravietuieste aproximativ 25 de ani, timp in care este complet inactiv. In termen stiintific de specialitate, antraxul este o boala telurica. In Dobrogea exista trei astfel de zone telurice in care se dezvolta si rezista bacilul de antrax. Aceste trei zone telurice sunt in zona Tortomanu, Baneasa-Adamclisi si Targusor. Antraxul se intalneste in special la animalele vertebrate salbatice si domestice (cornute, oi, capre, camile, antilope si alte erbivore), dar apare si la oameni, cand acestia sunt expusi contactului cu animale infectate sau cu produse (carne, lapte, piele) provenite de la animale infectate. Animalele dobandesc acest bacil in urma hranirii cu plante, iarba etc. De obicei, bacilul este adus pe suprafata frunzelor plantelor de namolul rezultat in urma viiturilor din perioadele cu precipitatii excesive din an. Deoarece antraxul este considerat un potential agent biologic de lupta intr-un razboi bacteriologic, Departamentul Apararii al Statelor Unite a ordonat vaccinarea obligatorie impotriva antraxului a intregului personal militar. Si in tara noastra, armata romana este pregatita pentru a face fata unei agresiuni cu acest agent biologic, inca inainte de 1989. Antraxul este specific regiunilor agricole si in crescatoriile de animale din America de Sud si Centrala, Europa sudica si de est, Asia, Africa, regiunea Caraibelor si Orientul Mijlociu. Antraxul apare la oameni in cazurile expunerilor la animale si produse animale infectate. Lucratorii din fabricile de alimente care transeaza animale pot contracta si ei boala si atunci aceasta poarta numele de antrax industrial. Antraxul se transmite in trei forme: cutanat (prin piele), prin inhalare si gastrointestinal prin ingerare (consumul unor alimente infestate cu bacili de antrax). Sporii de antrax pot supravietui in sol cativa ani, iar oamenii pot fi infectati prin manipularea produselor infectate sau prin inhalarea sporilor. Antraxul se poate raspandi si prin consumul alimentelor supuse insuficient procesului termic (prajire-fierbere). Durata bolii variaza in functie de modul in care a fost contractata boala, dar in mod obisnuit simptomele apar in sapte zile de la infectare. Cutanat (prin piele), majoritatea (in jur de 95%) infectiilor cu antrax apar cand bacteria patrunde intr-o taietura sau fisura a pielii in imprejurari ca manipularea lanii, a pieilor si, in special, a parului de capra provenind de la animale infectate. Infectiile cutanate apar ca o umflatura a pielii care provoaca mancarimi asemanatoare intepaturilor de insecte, dar in 48 de ore se transforma intr-o pustula cu lichid, iar apoi intr-o ulceratie nedureroasa cu un diametru 1-3 centimetri, cu o zona specifica de tesut negru, necrozat in centru. Glandele limfatice si nodulii din apropierea zonei se pot, de asemenea, inflama. Aproximativ 20% din cazurile netratate de antrax cutanat duc la deces. In general, decesele survin rar, in conditiile unui tratament antimicrobial adecvat. In Romania, in popor boala este numita "buba neagra" si apare in special la persoanele care mulg vaci, oi si capre. De asemenea, bacilul poate fi asimilat si prin simpla inhalare. Simptomele initiale seamana cu cele asociate unei raceli comune. Dupa cateva zile apar probleme serioase de respiratie si pacientul intra intr-o stare de soc. Inhalarea antraxului duce, de obicei, la deces. Forma intestinala a antraxului apare in urma consumului de carne contaminata si se caracterizeaza printr-o inflamare acuta a tractului intestinal. Semnele initiale de greata, pierderea poftei de mancare, varsaturi sunt urmate de dureri abdominale, voma cu sange si diaree severa. Antraxul intestinal duce la deces in 25% pana la 60% din cazuri. Antraxul este intalnit pe tot intinsul globului. Este mai des intalnit in tarile in curs de dezvoltare si in tari care nu au programe publice veterinare de control al sanatatii. In general, in tarile slab dezvoltate si cele in curs de dezvoltare sunt raportate mai multe cazuri de antrax decat in cele dezvoltate. Transmiterea antraxului de la o persoana la alta este extrem de improbabila. Transmisibilitatea bolii nu constituie o problema in vizitarea pacientilor cu antrax contractat pe cale respiratorie.

Solutia: vaccinul anticarbonos

In tarile in care antraxul este frecvent si rata de vaccinare a turmelor este mica, oamenii trebuie sa evite contactul cu animalele vii si cu produsele animale si carnea daca nu au fost pregatite adecvat. De asemenea, s-a validat un vaccin impotriva antraxului pentru om. Acest vaccin este raportat ca fiind eficient in proportie de 93%. Vaccinul uman impotriva antraxului este distribuit (cu totul intamplator) de corporatia BioPort din Lansing, statul american Michigan. Vaccinul este noncelular, filtrat si nu implica bacterii vii sau inerte in procesul de preparare. Produsul final contine nu mai mult de 2,4 mg de hidroxid de aluminiu ca adjuvant. Vaccinul impotriva antraxului pentru animale nu poate fi folosit la om.Comitetul pentru Practicile de Imunizare al Statelor Unite recomanda pentru vaccinare indivizii care lucreaza in mod direct cu antrax in laboratoare. Persoanele care lucreaza cu piei si blanuri de animale importate din zone in care conditiile nu previn expunerea la sporii de antrax, sau care manipuleaza animale cu probabilitate crescuta de a fi infectate, cum ar fi medicii veterinari care calatoresc in tari subdezvoltate, fac si ele parte din aceasta categorie de vaccinare. Personalul militar care efectueaza misiuni in strainatate in zone in care sunt probabile lovituri cu incarcaturi biologice (Orientul Mijlociu, Irak, Iran, Coreea de Nord). Femeile gravide pot fi vaccinate numai daca este absolut necesar.Imunizarea consta in trei injectii subcutanate din doua in doua saptamani, urmate de alte trei injectii la un interval de 6, 12, respectiv 18 luni. Antraxul se diagnosticheaza prin izolarea in probe de sange, leziuni ale pielii si secretii respiratorii ale agentului Bacillus anthracis sau prin evaluarea anticorpilor in sangele persoanelor suspectate a fi infectate cu antrax. Medicul poate prescrie antibiotice eficiente. Pentru a da rezultate, tratamentul trebuie inceput la timp. Boala netratata in timp util produce in mod inevitabil moartea.