Bahaian - povestea adevarata. Lista celor care au trait

În timp ce Bahaian l-a caracterizat drept scelerat pe cumătrul său, Adrian Grigoraş îi poartă o afecţiune sinceră şi aproape suspectă lui Valentin Şlepac

Sergiu Bahaian sparge tăcerea. Indignat, din boxa arestaţilor, cu cătuşele la mâini, Bahaian s-a disculpat în faţa judecătorilor Curţii de Apel Constanţa, dar şi a presei, punând „linşajul mediatic" a cărui „victimă" este pe seama declaraţiilor unui „scelerat", cum l-a catalogat pe cumătrul său, Valentin Şlepac, căruia îi botezase copilul.

„Mi se pare cel puţin ilar că acuzaţia de instigare la omor deosebit de grav ce mi se aduce este dedusă din diferenţa de intelect dintre mine şi Şlepac, aşa cum spune procurorul DIICOT. Mi se pare inimaginabil să fiu arestat, judecat, poate chiar condamnat pe baza declaraţiilor unui scelerat. Mi se pare inadmisibil ca această campanie de presă pornită împotriva mea să fie susţinută de declaraţiile lui Şlepac", a spus Sergiu Bahaian. Totodată, acesta a precizat că nu are puterea de convingere pe care i-o atribuie anchetatorii cu privire la determinarea lui Valentin Şlepac de a comite omorurile. „Nu am instigat pe nimeni niciodată să omoare. Nu am această putere de convingere despre care vorbesc procurorii, nu am atribuţiile de guru pe care mi le-au atribuit. Am o pregătire intelectuală care nu-mi permite să săvârşesc infracţiuni de o asemenea violenţă şi gravitate. Nu aveam cum să le spun tuturor ce să facă şi cum să facă. Se folosesc toţi de campania asta de presă pornită împotriva mea pentru a spune «Sergiu m-a pus să fac asta...., Sergiu mi-a zis să fac aşa, Sergiu m-a forţat...». Dar ei sunt oameni în toată firea, cu capul pe umeri, sunt capi de familie. Chiar niciunul dintre ei nu a avut discernământ când se presupune că le indicam eu ce să facă?", a conchis Bahaian. Liviu Cristescu, avocatul lui, a solicitat Curţii de Apel admiterea recursului, rejudecarea propunerii de arestare şi respingerea acesteia, în urma rejudecării. În faţa instanţei de recurs, avocatul a precizat că, deşi procurorii au solicitat arestarea lui Sergiu Bahaian pentru că acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea martorilor din dosar, dar şi pentru că reprezintă un pericol public, aceste temeri nu sunt susţinute de probe sau indicii temeinice.

Mediatizarea excesivă, neajuns major

„Nu este rezonabil a se dispune arestarea preventivă a unei persoane pentru că alte persoane zic că este convingătoare şi că ar putea, cândva, cumva, influenţa alte persoane. Măsura arestării preventive trebuie luată cu grijă, cu atât mai mult cu cât acest dosar suferă de un neajuns major, anume mediatizarea excesivă", a argumentat Liviu Cristescu. În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de iniţiere de grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi instigare la omor deosebit de grav, avocatul a argumentat că nu ar exista probe în acest sens, la dosar fiind doar declaraţiile inculpaţilor Valentin Şlepac şi Adrian Grigoraş, care-l incriminează. De asemenea, apărătorul a precizat că, în ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la omor, pentru ca aceasta să fie realizată, este nevoie de o determinare puternică, sens în care este necesară o activitate susţinută pentru a trezi această hotărâre în alt om. Totuşi, această activitate nu este susţinută, în opinia avocatului. „Este pripit şi prematur să se ia acum măsura arestării preventive faţă de Sergiu Bahaian", a conchis avocatul. În replică, procurorul DIICOT a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precizând că, în ceea ce priveşte probele, au fost efectuate inclusiv expertize grafologice, au fost audiaţi martori, iar dovezile se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor Şlepac şi Grigoraş, care-l incriminează pe Bahaian.

Bahaian, intelect peste medie

În plus, procurorul a argumentat că, în ceea ce priveşte infracţiunile economice, Bahaian a fost cel care a conceput şi realizat documentaţia care a stat la baza înşelării firmelor de leasing. Cât despre instigarea la omor, procurorul DIICOT a spus că Bahaian este cel care i-a cerut lui Şlepac să le omoare pe cele două victime. „Este adevărat că, la prima vedere, pare puţin probabil să fie convinsă o persoană să omoare o altă persoană, dar trebuie avut în vedere şi că Sergiu Bahaian are un intelect peste medie, în timp ce intelectul lui Valentin Şlepac este sub medie. A fost nevoie doar ca Bahaian să-i explice lui Şlepac care este riscul pentru libertatea lor, dacă cele două victime ar fi fost audiate şi dacă ar fi destăinuit cine le-a recrutat şi cum". În plus, procurorul care a instrumentat cazul a precizat că Bahaian a ştiut cum să-l îndatoreze pe Şlepac, astfel încât să-l poată manipula: „Bahaian l-a introdus pe Şlepac în mediul lui elevat şi i-a indus ideea că aparţine acestui mediu. Iar pentru a-l îndatora şi mai mult, Bahaian chiar i-a botezat copilul lui Şlepac, gest aparent nobil, dar care ascunde planul lui Bahaian de îndatorare şi manipulare a lui Şlepac", a spus procurorul. Nu în ultimul rând, acesta a precizat, referitor la eventualitate că, lăsat în libertate, Sergiu Bahaian ar putea influenţa martorii sau părţilor din dosar: „Nu văd cum s-ar mai putea pretinde martorilor să spună adevărul când există dovezi că Sergiu Bahaian a dispus asasinarea a două persoane tocmai pentru a ascunde adevărul".

Judecătorul Epure, opinie separată

La finalul deliberărilor, Curtea de Apel Constanţa a respins, cu opinie majoritară, recursul lui Bahaian, ca nefondat. De menţionat că judecătorul Marius Cristian Epure a făcut opinie separată, în sensul admiterii recursului. În acest context, trebuie precizat că dacă grupul infracţional nu ar fi fost destructurat din timp, numărul victimelor ar fi putut fi cu mult mai mare. De pildă, unul dintre cei aflaţi pe lista neagră a lui Valentin Şlepac este chiar Ion Bojin, despre care se spune că a avut un noroc fantastic că a fost arestat şi astfel protejat de Şlepac. După câte se pare, dacă ar fi fost după Şlepac, Bojin ar fi fost ucis odată cu Lucian Cernat, în 2006, şi aruncat de pe podul de la Cernavodă. Cel care l-ar fi convins pe Şlepac să nu-l arunce şi pe Bojin de pe pod ar fi fost Nicolae Mîrşu. Mai cerebral, după ce l-a ajutat pe Şlepac să-l arunce pe Cernat de pe pod, Mîrşu şi-a dat seama, probabil, că ar fi bătut la ochi să-l asasineze tot atunci şi pe Bojin, în acelaşi mod. Astfel, viaţa lui Bojin a fost cruţată. Mai sunt însă şi alte persoane care, din cauza legăturilor cu reţeaua dezvoltată de Bahaian, ar fi putut ajunge pe lista neagră a lui Şlepac şi Grigoraş. Una dintre ele este Dan Liviu Iovan, din Timişoara, cel care l-a racolat pe Petrică Captalan pentru a fi folosit în realizarea intereselor grupului infracţional. Coautor la infracţiunile de înşelăciune şi acuzat de aderare la grup infracţional, la acest moment, Iovan se află la Timişoara, fiind cercetat în stare de libertate pentru infracţiunile săvârşite.

„Lista celor care au trăit"

Iovan conştientizează însă că, dacă Şlepac şi Bahaian nu ar fi fost opriţi la timp, s-ar fi putut afla şi el fie în canal, fie sub un WC, cu toate că a fost mâna dreaptă a lui Bahaian. Se pare totuşi că Iovan nu ar fi ştiut că Petrică Captalan şi Ionel Ulezu fuseseră ucişi, el fiind lăsat cu impresia de către Bahaian că, pentru a nu fi traşi la răspundere de anchetatori, cei doi fuseseră trimişi în Venezuela, ţară care nu permite extrădările persoanelor către România. Anchetatorii au stabilit însă că nu au fost efectuate demersuri pentru obţinerea vizei pentru Venezuela. Pe „lista celor care au trăit", dacă poate fi numită aşa, se află şi numele lui Cristache Nedelcu, un alt interpus, care l-a cunoscut pe Bahaian prin intermediul lui Şlepac. În cursul anchetei, Nedelcu a dezvăluit faptul că şi el cunoştea varianta cu Venezuela. Cel care se pare totuşi că ştia că Petrică Captalan urma să fie asasinat este Adrian Grigoraş.

Grigoraş, devotament etern pentru Şlepac

Dincolo de afecţiunea sinceră şi devotamentul aproape suspect pe care Grigoraş pare să i le poarte lui Şlepac şi care par să fi stat la baza motivaţiei lui de a-l ajuta pe acesta să comită crimele, Grigoraş este un personaj deosebit de interesant. Aflat în permanenţă în anturajul lui Şlepac, Grigoraş ar fi declarat că a ştiut că, de fapt, lui Ionel Ulezu şi lui Pertrică Captalan nu urma să li se dea niciun ban şi că nici nu urmau să plece în străinătate, dat fiind că niciodată în discuţiile dintre Şlepac şi Bahaian nu s-a pus problema să împartă banii cu cele două victime sau să le trimită în străinătate. Mai mult, Grigoraş era de faţă când Bahaian i-a zis lui Şlepac: „Captalan Petrică trebuie să plece după Ulezu Ionel", iar Grigoraş a dedus de aici că Bahaian ceruse asasinarea lui Captalan, cum şi Ulezu fusese asasinat. Concluziile certificatelor medico-legale în cazul morţii lui Ulezu şi a lui Captalan, ale căror cadavre au fost descoperite de curând, sunt grăitoare: „semnele de reacţie vitală constatate la cadavru pledează pentru faptul că sus-numitul era în viaţă în momentul în care a fost acoperit cu masa de pământ şi pietre". În acest context, trebuie precizat că toţi banii rezultaţi din înşelarea firmelor de leasing, pentru care Captalan şi Ulezu fuseseră folosiţi ca marionete, se duceau la Bahaian, fiindu-i predaţi personal de Şlepac.