Calvarul cocoseilor

Statul roman nu este dispus sa inapoieze toate obiectele din aur confiscate in perioada comunista de la persoanele fizice * Sistemul juridic dovedeste adanci obediente fata de guvernanti, tergiversand solutionarea litigiilor aflate pe rol cu privire la restituirea obiectelor din aur confiscate de fosta Securitate * O familie din localitatea Mihail Kogalniceanu incearca de 9 ani sa recupereze un tezaur confiscat, format din 224 de monede de aur * In istoria litigiilor cu institutiile statului, familia citata s-a confruntat cu disparitia actelor de la dosar, cu sfaturi binevoitoare, reiterate odata la 4 ani, de a amana procesele pana dupa alegerile din 2000 * Unul din avocatii angajati intr-unul din procese a ajuns intre timp judecator, iar acum declara ca nu-si mai aminteste decat foarte vag motivele care au condus la tergiversarea cauzei * Tezaurul era format din 224 de monede originale din aur, ducati austrieci si monede comemorative romanesti, fiind confiscat in urma unor informatii primite de fosta Securitate de la un turnator ordinar, suparat ca vecinii sai colecteaza obiecte pretioase * Posesorul tezaurului a fost anchetat si inchis, insa cu toate acestea a reusit sa salveze un alt tezaur format din 1010 monede originale din argint * Nepotul acestuia s-a prezentat cu o parte din tezaurul de argint la Banca Nationala a Romaniei, unde a fost persuadat sa vanda monedele la un pret modic * Ulterior, o societate de expertiza numismatica din Londra a confirmat faptul ca valoarea monedelor de argint ar fi putut ajunge la peste 100.000 de dolari #

Problema obiectelor de aur confiscate de fosta Securitate a constituit, ani de zile, un tabu absolut, de care nici macar justitia nu a indraznit sa se apropie. La fel ca in cazul caselor nationalizate, retrocedarea a fost evitata tacit de toate instantele, prin lungirea fara limite a proceselor aflate pe rol. Abia anul trecut, o lege mai favorabila a condus la o rezolvare partiala a cazurilor existente. Astfel, la presiunea comunitatii internationale, dar si pentru a respinge orice sugestie privind xenofobia, autoritatile au decis sa inapoieze rromilor salbele de aur si argint confiscate de fosta Securitate. Dincolo de aparenta de normalitate creata o data cu aparitia cadrului legislativ citat anterior, exista nenumarate cazuri de discriminare. Astfel, mai multe familii incearca de ani buni sa recupereze valorile inaintasilor, fara nici un rezultat. Este si cazul familiei Bocea din Mihail Kogalniceanu, care a fost plimbata de la o instanta la alta, timp de 9 ani.Vasile Bocea s-a nascut in anul 1910 in Grecia, intr-o familie de ciobani macedoneni. In anul 1926, date fiind conjuncturile politice ale vremii, acesta s-a stabilit in Cadrilater, dobandind cetatenie romana. Pana in 1940, s-a ocupat cu agricultura, iar dupa razboi (in timpul caruia a fost incorporat), s-a stabilit in Bucuresti, unde a deschis un magazin de iaurturi, pe bulevardul Magheru. Datorita faptului ca era veteran de razboi cu merite recunoscute, regimul comunist instaurat dupa 1947 i-a tolerat activitatea particulara. Bocea Vasile si-a inchis magazinul in anul 1958. Inca din perioada anterioara razboiului, barbatul a investit o parte consistenta din castigurile sale in elemente de tezaur, respectiv obiecte de arta si monede de colectie din aur si argint. In anul 1965, cand activitatea Securitatii s-a inasprit datorita venirii la putere a dictatorului Nicolae Ceausescu, un vecin al familiei Borcea a depus o nota informativa la Securitate, prin care l-a denuntat pe fostul patron ca ar detine "cocosei" ingropati in borcane. Securistii au descins la locuinta familiei Borcea de pe strada Splaiul Unirii (in buricul capitalei) in trei randuri. La fiecare cercetare, barbatul a fost obligat sa semneze o autobiografie si apoi un proces verbal de constatare a incalcarii articolului 80 din vechiul Cod Penal. Prin constrangere si violenta, anchetatorii sai au reusit sa smulga de la acesta informatii cu privire la locurile in care au fost ingropate borcanele cu monede din aur. In total, Securitatea a descoperit 224 de monede de aur. Printre acestea se gaseau ducati austrieci din perioada anterioara primului razboi mondial, monede de colectie "Ardealul Nostru", franci francezi si lire sterline din aur, de la mijlocul secolului al XIX-lea. Valoarea celor 224 de monede a fost amplificata de trecerea anilor, un asemenea tezaur putand atinge valoare de 500.000 de dolari la ora actuala, potrivit unor surse din domeniul numismatic. Pentru a indeparta familia Bocea de tezaur, in anul 1971, autoritatile comuniste au evacuat-o din imobilul situat pe Splaiul Unirii, casa fiind nationalizata. O perioada, aceasta a intrat in posesia Securitatii, organele de ancheta facand mai multe sapaturi pentru descoperirea altor monede. Familia fostului negustor a fost mutata intr-un apartament din cartierul bucurestean Titan. Cu toata vigilenta securistilor, batranul a reusit sa salveze o parte din tezaurul adunat, respectiv 1010 monede de argint cu efigia regelui Mihai, camuflate in piciorul unui dulap de debara.

BNR a cumparat monedele de argint la o valoare subestimata

Vasile Bocea a murit inainte de revolutie, lasand-o in urma sa pe Florica Bocea, sotie. In anul 1995, aceasta l-a chemat pe nepotul ei din comuna constanteana Mihail Kogalniceanu, pe care il chemat tot Vasile Bocea, pentru a-l imputernici la notariat, in vederea recuperari tezaurului de la BNR. Cum batrana avea datorii considerabile la intretinere, i-a pus nepotului la dispozitie tezaurul monedelor de argint. Acesta a luat monedele si le-a adus la Mihail Kogalniceanu, dupa care s-a prezentat la sucursala Bancii Nationale a Romaniei de la Constanta pentru a solicita o evaluare. Cu o suspiciune demna de perioada dictaturii, functionarii bancii l-au chestionat asupra provenientei monedelor si i-au pus in vedere ca, daca nu vrea sa aiba necazuri, trebuie sa le vanda BNR. Speriat de presiunile functionarilor BNR, Vasile Bocea nepotul a vandut 508 monede de argint, iar BNR le-a evaluat la suma de 1,3 milioane de lei. Numai argintul pur al monedelor ar fi valorat cel putin de patru ori suma primita. Insa valoarea de colectie a monedelor ar fi putut depasi suma de 100.000 de dolari, potrivit estimarilor unor specialisti din domeniul numismaticii. Bocea Vasile nepotul spune ca a instrainat restul colectiei la diferite rude, pentru ca urmasii "bunicului" sa beneficieze in mod corect de agoniseala acestuia. Banii primiti de la BNR au fost inmanati Floricai Bocea, pentru ca aceasta sa-si poata achita datoriile catre stat.

Aurul, motiv de disputa materiala BNR si avocati

Dupa cum bine cunoastem, cetatenii simpli sunt lesne de prostit de catre tagma avocateasca pusa pe capatuit. Avocatii care se trag din familii cu traditie mai stiu ce inseamna angajamentul profesional fata de client si mai ales discretia in fata oponentului aflat de partea cealalta a barei din sala de judecata. Prestanta avocatului de azi lasa mult de dorit mai ales din cauza acelora care, in ciuda deontologiei se vand adversarului. Identic este si cazul avocatilor care mai mult din intamplare s-au lasat angrenati in povestea "recuperatorilor de averi" cum este si situatia de fata. Vasile Bocea, in calitate de mostenitor al familiei Bocea, cea care a fost deposedata de securisti si militieni in anul 1965 de aurul ascuns in pivnita casei din Bucuresti, a incercat sa parcurga toate caile legale in vederea recuperarii aurului din seiful Bancii Nationale a Romaniei. Pentru acest lucru, a fost tocmit un avocat, in persoana Cameliei Rogojinschi, avocata din cadrul Baroului Bucuresti. Prin imputernicirea cu nr. 58424 din 24.04.1997, avocata avea dreptul de a reprezenta in instanta interesele mostenitorului Vasile Bocea. Din pacate si mai ales din motive necunoscute inca, chiar de la prima vizita efectuata de avocata la sediul BNR din Bucuresti, cazul a ramas in ceata. Conform afirmatiilor lui Vasile Bocea, avocata Camelia Rogojinschi a iesit din sediul BNR in acea zi de 24 aprilie 1997 alba la fata si aproape imediat aceasta i s-a adresat spunandu-i ca nu se mai baga in aceasta poveste. Totodata, Bocea mai afirma ca o data cu retragerea acestei avocate din afacere, i-au fost sustrase din dosar doua dintre documentele originale reprezentand procesele verbale de confiscare a monedelor de aur. Unul din aceste procese verbale continea consemnarea celei mai importante, ca valoare si volum, a unei cantitati de monede de aur gasite in casa din Splaiul Unirii nr.74.Dupa "teapa" cu avocata din Bucuresti, Vasile Bocea a apelat la un avocat din Constanta in speranta ca aici oamenii sunt mai competenti. Aici, a fost angajat avocatul pe atunci Vasile Cosac Carbune, in prezent judecator la Tribunalul Constanta. Nebuloasa BNR nu a putut fi limpezita nici de Carbune. Intr-o discutie avuta cu judecatorul Carbune in cursul zilei de ieri, reporterii nostri nu au reusit sa afle mare lucru despre "Dosarul de Aur", acesta spunand ca "nu-si mai aduce aminte de caz, deoarece a trecut foarte mult timp de atunci". In prezent, dosarul familiei Bocea se afla inca pe rol in asteptarea unei decizii judecatoresti competente. Vasile Bocea cat si ceilalti frati ai sai cred inca intr-o rezolvare favorabila a situatiei lor si spera ca, in conditiile in care justitia a dispus retrocedarea salbelor de aur catre tigani, ei ca romani sa nu fie desconsiderati si sa fie tratati cum se cuvine.