Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
16:19 16 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Caracatita elena

ro

09 Oct, 2006 00:00 1452 Marime text

Licitatii cu probleme pe bani publici

Ne temem de greci, chiar cand ne fac daruri * In cazul de fata, mitologicele daruri sunt licitatii castigate cu acordul autoritatilor romane * Firmele elene la care facem referire au lasat din preturi pentru a pune mana pe banii statului * In unul din cazuri firma elena Themeliodomi, a castigat licitatia pentru modernizarea sistemului de epurare si pompare a apelor reziduale la Constanta si Eforie * Un altul, mai recent se afla in curtea Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime si face obiectul Terminalului de barje # Chiar in perioada in care Mochlos-Sucursala Grecia castiga licitatie pentru terminal, aceasta era reclamata la ministerul transporturilor pentru lucrari executate prost, in alta parte a tarii, dar tot in aceeasi ograda ministeriala * Si intr-un caz si in altul, problemele au inceput inca de la castigarea licitatiilor

Necazuri cu firmele elene care castiga licitatii pe teritoriul romanesc sunt la tot pasul. Astfel, ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Radu Berceanu (PD), a anuntat, recent, ca va lua masuri drastice impotriva companiei J/V Efklidis Konoike Aegek din Grecia, care lucreaza la drumul Timisoara -Lugoj si la centura de ocolire a orasului de pe Bega. Cu aceasta ocazie, demnitarul a precizat ca toate contractele acestei firme vor fi reziliate.Unul dintre acestea este Reabilitarea sistemului de pompare si epurare a apei menajere din Constanta si Eforie, care are ca obiectiv realizarea a doua statii de epurare si conductele de descarcare in mare. Proiectul face parte din programul ISPA destinat modernizarii, retehnologizarii si extinderii statiilor de epurare, a celor de pompare si a retelelor de ape uzate. Valoarea totala a programului este de 96,5 milioane de euro. 72,4 milioane reprezinta un credit nerambursabil de la Uniunea Europeana, 4,1 milioane de euro sunt de la Consiliul Judetean, iar 20 de milioane reprezinta contributia Regiei de apa, bani proveniti dintr-un credit rambursabil de la BERD. Pentru statia de epurare Constanta Nord au fost alocate 28,5 milioane de euro din valoarea totala. A fost organizata o licitatie de catre Oficiul de Plati si Control Phare, din cadrul Ministerului Finantelor, care a avut loc in luna ianuarie 2002. Castigatoare au fost desemnate firma elena Themeliodomi SA ca lider si concernul german Passavandroediger. Themeliodomi SA a preluat partea de constructie a doua statii de epurare, una in Constanta, pe malul lacului Tabacarie si a doua pe vechiul amplasament al statiei de epurare din Eforie Sud care trebuia demolata. Numai ca imediat dupa castigarea licitatiei, elenii au intrat in incapacitate de plata din vara anului trecut, iar in cateva luni a dat faliment. Compania mama din Grecia a dat tonul partiturii dupa care s-a cantat melodia falimentului. Dupa principiul dominoului a cazut si societatea inregistrata in Romania care se ocupa de proiectul de la Constanta. Dupa falimentul societatii Themeliodomi Romania si Terom Themeliodomi, companie din concernul grecesc, a colapsat. A urmat o perioada de incertitudine, compania partenera a grecilor, concernul german Passavandroediger a preluat lucrarea. Surse apropiate nemtilor sustin ca acestia au pornit acum lucrarile. Themeliodomi a lasat in urma intarzieri de aproape doi ani si datorii catre subcontractori. Astfel numai catre Comprest Util a ramas cu o restanta de plata de 8, 142 miliarde de lei vechi pentru betoane. Furnizorul a incercat sa-si recupereze datoria de la firmele grecesti dar nu a mai avut ce. Atat Themeliodomi cat si Terom Themeliodomi nu aveau mare lucru in patrimoniu si nimic in conturi.Nu se gasesc vinovatiiIn prezent, OLAF (Oficiul European de Combatere a Fraudei) care este un organism european pentru lupta impotriva fraudei si a coruptiei in cadrul organelor si institutiilor europene, analizeaza contractul cu grecii pentru a stabili daca exista indicii despre vreo frauda. Dupa cum am aratat, grecii au inregistrate in Romania doua firme prin care s-au incasat banii din programul ISPA: Themeliodomi SA si Terom Themeliodomi SRL. Este vorba despre un fel de suveica. Themeliodomi SA nu are actionari persoane fizice sau juridice, iar Terom Themeliodomi SRL are ca actionar 100 % societatea tehnica anonima Themeliodoni SA, care este o casuta postala cu numarul 212 din Thermi Salonic. De asemenea, Terom Themeliodoni mai este actionara cu 82% in societatea SOCED SA. Cele trei societati au administratori comuni. Unul dintre acestia este Paganias Paschalis. El apare pe langa altii ca administrator la toate cele trei firme. La statia de epurare din Mamaia s-a reluat lucrul de catre partenerul german al grecilor Passavandroediger. Inca nu se stie daca finantarea europeana a fost intrerupta. Pe cale de consecinta, Comprest Util s-a indreptat si impotriva nemtilor de la Passavandroediger pentru a-si recupera creanta care a crescut acum la aproximativ 12 miliarde de lei vechi, conform dobanzilor si penalitatilor stipulate in contract. Si in port sunt problemeCompania elena Mochlos - Sucursala Grecia a fost selectata de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime, in urma unei licitatii desfasurate la inceputul lunii mai anul acesta, pentru a construi Terminalul de barje din portul Constanta Sud - Agigea. Potrivit contractului incheiat la mijlocul lunii iunie, valoarea proiectului se ridica la peste 20 de milioane de euro.La vremea respectiva, pentru lucrare au depus oferte firmele precalificate Mochlos-Sucursala Grecia, Penta Ocean Construction (Japonia), Athena (Grecia), FCC Construccion (Spania) si consortiul format din firmele JV Roichman Bros (SHOMRON) Infrastructure 1993 si Ashtrom International (Israel).Terminalul, care va determina fluidizarea traficului fluvio-maritim, va fi finalizat in termen de 18 luni de la inceperea lucrarilor, despre care se spune ca ar fi inceput la 1 iulie anul acesta.In baza unui contract incheiat de fosta conducere a CN APMC in septembrie 2004, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a acordat un credit in valoare de 16 milioane de euro, pentru acoperirea a 67% din costurile proiectului. Diferenta urmeaza a fi finantata cu fonduri ale companiei, dar si de la bugetul de stat. Acest terminal este necesar, in opinia specialistilor, avand in vedere cresterea traficului de marfuri transportate cu barjele, la care se adauga tot felul de activitati aferente, respectiv miscarea, acostarea si stationarea acestora in bazinele portului.Pe frontul de lucru, nimic nouSantierul ar fi trebuit sa fie in mare fierbere, pentru ca, oficial, a fost deschis la 1 iulie. Numai ca in zona respectiva nu se vede niciun fel de miscare, desi au trecut aproape trei luni din cele 18 pana cand terminalul ar trebui sa fie gata. Un proiect de asemenea anvergura nu este chiar asa de usor de facut, fiind deosebit de complex. Aici urmeaza a se reabilita cheiurile, urmeaza sa fie montate instalatii de incarcare-descarcare si transport separate pentru minereuri, cereale, laminate. Pentru buna functionare a unui astfel de complex mai este nevoie de sedii administrative, cai de acces auto si feroviare, dar si pe apa, precum si zona de ancorare. Cu toate acestea nimeni nu misca niciun deget de trei luni.Licitatie in plin scandalContractul de executie a terminalului a fost semnat intre CN APMC si Mochlos la 16 iunie anul acesta in timpul unui mare scandal al carui protagonist era chiar compania elena. Exact in zilele in care avea loc cu surle si trambite evenimentul, prefectul judetului Suceava, Orest Onofrei, l-a informat printr-o adresa pe noul Ministru al Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Radu Berceanu, ca firma elena oprise, fara niciun motiv, lucrarile de reabilitare a Drumului European E 576.Onofrei spunea ca situatia este "grava pentru ca nici la partea de intretinere a drumului nu se lucreaza", artera drumului fiind aproape impracticabila.Placute cu grecii care nu muncescIn memoriul sau, prefectul Onofrei mai spune ca in ultima perioada au inceput sa apara si incidente pe tronsonul aflat in reabilitare la care lucreaza SC Mochlos SA si da exemplu un autoturism care s-a distrus partial intr-un crater de aproape o jumatate de metru situat pe sosea.In incercarea de a impulsiona firmele grecesti Aktor si Mochlos sa realizeze lucrarile de modernizare a DN 17 intre localitatile Iacobeni si Poiana Stampei, Orest Onofrei declara ca in situatia in care lucrarile nu vor incepe si nu se vor derula conform graficelor stabilite, va solicita Directiei Drumuri Nationale sa monteze pe intreg tronsonul mentionat placute indicatoare pe care sa scrie, dupa caz, "Aici ar fi trebuit sa lucreze firma Aktor sau Mochlos". Acesta spunea ca in acest fel se doreste ca populatia care se deplaseaza pe acest traseu sa stie exact cine sunt vinovatii pentru starea in care se afla DN 17.Cine sunt eleniiFirma Mochlos apare in evidentele Ministerului Finantelor din 1 noiembrie 2004, si de atunci a participat si a castigat o serie de licitatii, in special de modernizarea drumurilor, de regula, langa o alta companie elena, Aktor. Marea majoritate a licitatiilor la care participa cele doua companii reprezinta lucrari efectuate cu finantari europene.Trebuie remarcat ca Mochlos a intrat intr-o prima competitie de acest gen la licitatia de atribuire a contractelor de modernizare ale drumurilor nationale DN 1C Cluj Napoca - Dej si DN 17 Dej - Sadova. Atunci, la finele anului 2004, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN) a semnat o serie de contracte pentru reabilitarea a 236 km de sosea intre Cluj si Sadova, judetul Suceava. Suma contractelor atribuite se ridica la peste sase miliarde de lei, adica 165 milioane de euro, fonduri suportate, partial, de Banca Europeana de Investitii (BEI).
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii