Ce vor magistraţii bucureşteni RADET Constanţa, la un pas să intre în procesul lui Rachieru

Totuşi, pentru că cei doi judecători din completul care analizează dosarul nu au ajuns la o concluzie, posibilitatea ca RADET Constanţa să devină parte în procesul penal se va discuta pe data de 15 iunie. Cauza va fi reluată la Curtea de Apel Bucureşti, în complet de divergenţă, soluţie la care instanţa recurge în momentul în care completul căruia i-a revenit iniţial dosarul nu poate ajunge la o soluţie. Pe data de 11 mai, instanţa Curţii de Apel Bucureşti, unde se judecă apelul procurorilor anticorupţie, dar şi cel al directorului RADET împotriva sentinţei prin care Ilie Rachieru a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare, a hotărât să pună în discuţie posibilitatea ca instituţia constănţeană condusă de Rachieru să fie introdusă în proces. În acest sens, judecătorii bucureşteni au amânat pronunţarea pe excepţia invocată pe data de 18 mai, numai că, la momentul respectiv, cei doi magistraţi care compun completul lui Rachieru nu au ajuns la nicio concluzie. În aceste condiţii, celor doi li se va adăuga un al treilea judecător, iar cauza va fi soluţionată în complet de divergenţă, pe data de 15 iunie. Mai exact, este vorba despre procesul în care pesedistul Ilie Rachieru a fost condamnat iniţial la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce Tribunalul Bucureşti l-a găsit vinovat de abuz în serviciu şi alte infracţiuni. Rachieru a fost trimis în judecată în anul 2008, rechizitoriul său fiind întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care l-au acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu. Rachieru a fost judecat alături de afaceristul bucureştean Liviu Gheorghe, directorul general şi totodată acţionar al SC Multigama Tech SRL Bucureşti, acuzat de dare de mită. Procurorii DNA spuneau că Rachieru ar fi acceptat livrarea de produse necorespunzătoare către RADET de către firma bucureşteanului, în schimbul unor „foloase care nu i se cuveneau, în cuantum total de 1.500 de euro, constând în plata unor cheltuieli de călătorie în scop turistic în Germania şi Olanda (...)". Conform anchetatorilor, prejudiciul s-ar fi ridicat la peste 1,3 milioane de euro.