Cei 180 de „adepti" ai lui Ipu

Condamnat la 14 ani pentru omor calificat, după ce şi-a ucis prietenul în faţa Cazinoului din Mamaia, cercetat pentru tentativă de asasinat la comandă într-un alt dosar şi acuzat recent de un scandal în toată regula produs într-un bar din Năvodari, Cristian Fălcuş, zis Ipu, nu este considerat pericol public. La acest moment, 180 de persoane au atestat în scris, cu „CNP şi adresă", faptul că bărbatul nu reprezintă un pericol public concret pentru societate. Cu toate acestea, magistraţii Tribunalului Constanţa nu s-au lăsat impresionaţi de susţinătorii lui Ipu şi i-au respins recursul formulat împotriva arestării sale preventive.

Ieri, la Tribunalul Constanţa, s-a judecat recursul formulat de Cristian Fălcuş, Dănuţ Constantin Lazăr şi Nicolae şi Mircea Slabu-Purcăreaţă împotriva admiterii de către instanţă a propunerii de arestare pentru infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, vătămare corporală gravă, loviri sau alte violenţe şi distrugere. Niciunul dintre acuzaţi nu a vrut să se dea declaraţii în faţa judecătorilor, Ipu precizând că-şi menţine declaraţia dată la Parchet. Înainte de judecarea recursului, instanţa a admis la dosar mai multe înscrisuri în circumstanţiere depuse de avocaţii celor patru suspecţi, printre acestea aflându-se şi caracterizări din partea vecinilor sau apropiaţilor, dar şi de la locurile de muncă. Ceea ce a atras atenţia a fost faptul că Sorin Calaigii, avocatul lui Ipu, a depus un aşa-numit tabel în care se regăseau numele, CNP-urile, adresele şi semnăturile a circa 180 de persoane care nu-l consideră pe Fălcuş un pericol public.

Fălcuş, „indignatul"

În susţinerea recursurile, atât avocatul lui Fălcuş, cât şi cel al lui Lazăr, Liviu Cristescu, dar şi cel al celor doi Slabu-Purcăreaţă, Valeriu Adrian Mihai, au argumentat că hotărârea Judecătoriei Constanţa este lovită de nulitate absolută, dat fiind că de la dosar lipseşte minuta, în ciuda prevederilor legale în materie. De asemenea, Sorin Calaigii a mai precizat că „hotărârea prin care se dispune măsura arestării preventive trebuie să vizeze nu un grup, ci individul, persoana, pentru că măsura arestării preventive este una individuală". Avocaţii au mai argumentat că nu se poate discuta despre tulburarea liniştii publice şi despre o eventuală indignare a opiniei publice produsă de cei patru suspecţi prin scandalul din bar, dat fiind că, la ora la care s-a produs altercaţia, respectiv într-o duminică, la ora 6.00, în bar nu se aflau decât persoanele care au participat efectiv la scandal. „Dacă vorbim despre indignare, la fel de indignat a fost şi Fălcuş în momentul în care părţile vătămate le-au adresat injurii persoanelor care erau la masă", a pledat avocatul.

Pagube de 15.000 de lei

La rândul său, avocatul Liviu Cristescu a susţinut că, pentru Dănuţ Lazăr, s-a emis în mod nelegal mandat de arestare preventivă în lipsă, considerându-se că acesta se sustrage, deşi, în fapt, suspectul nu ar fi fost citat în conformitate cu prevederile legale, astfel că nu ştia că este cercetat. „Pentru ca o persoană să fie arestată în lipsă, este nevoie ca, mai întâi, persoana să fie citată, iar apoi să se considere că se sustrage", a argumentat avocatul. De asemenea, avocatul a mai precizat că, deşi altercaţia s-a produs pe 28 martie, până pe 16 aprilie, nimeni nu i-ar fi zis lui Lazăr că ar fi fost urmărit penal, aşa că, neavând nicio interdicţie, nu se poate considera că s-ar fi sustras. La polul opus, procurorul a cerut respingerea recursurilor, precizând că suspecţii, „împreună cu învinuiţii Draga Daniel şi Draga Cătălin au pătruns în incinta restaurantului Sunshine din Năvodari, înarmaţi cu un pistol, o sabie şi bâte de lemn, apoi s-au dedat la manifestări prin care s-a produs scandal public, apoi i-au agresat pe Terente Alexandru şi Sbarcea Ionuţ, provocându-le leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de circa opt zile, respectiv 90 - 100 de zile de îngrijiri medicale şi au provocat distrugeri ale unor bunuri, în valoare de aproximativ 15.000 de lei". În plus, procurorul a mai argumentat că se impune arestarea preventivă a suspecţilor pentru că aceştia ar fi încercat să influenţeze victimele: „inculpaţii au încercat presiuni de natură fizică şi psihică asupra acestora pentru a-şi retrage plângerile, au încercat atacuri violente asupra persoanelor din anturajul acestora". Nu în ultimul rând, procurorii mai spun că cei patru ar fi încercat, prin eventuale violenţe exercitate asupra prietenilor victimelor, să le determine pe acestea să-şi schimbe declaraţiile. În cele din urmă, după deliberări care au durat câteva zeci de minute, judecătorii au respins recursurile celor patru. Decizia este definitivă.