Centrala de la Belene, tinta ecologistilor europeni

Dupa scenariul din Romania, ONG-urile fac presiuni si impotriva centralei de la Belene, Bulgaria

In urma cu aproximativ trei ani, un ONG a atacat proiectul in derulare de la Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavoda * Odata cu lansarea proiectului nuclear Belene, in Bulgaria mai mute ONG-uri de prestigiu au pornit o campanie de stopare a acestui proiect

Ce ii determina pe militantii organizatiilor neguvernamentale sa initieze actiuni inedite de protest si sa se lege de cladirile institutiilor publice, sa iasa cu barci pneumatice in fata vaselor militare, sa se lase tarati pe strada de fortele de ordine? Convingerile, preocuparea reala fata de mediu, spiritul civic, vor spune unii. Sunt insa si voci care afirma ca o serie de ONG-uri sunt manipulate si asmutite impotriva unor proiecte economice, in beneficiul diverselor grupuri de interese care se concureaza pe piata. Imaginile difuzate de posturile de televiziune din toata lumea, cu demonstranti indarjiti care lupta pentru binele Planetei au, desigur, o mare incarcatura emotionala, dar ascund uneori interese de afaceri. Un exemplu de actiune de protest iesita din canoanele obisnuite s-a derulat in anul 1997 in Germania. Pentru ca un transport de materiale radioactive sa se desfasoare in siguranta a fost necesar un dispozitiv compus din mii de politisti. Masurile de siguranta au fost luate de autoritatile germane pentru a contracara amenintarile cu sabotajul venite din partea ecologistilor extremisti. Promotorii programului nuclear romanesc arata ca fenomenul a afectat si Romania.

Romania, un competitor important pe piata est-europeana a energiei electrice

Multi si-au pus intrebarea: "De ce mare parte din actiunile unor organizatii ecologice se indreapta impotriva centralelor nuclear-electrice?". Calculele arata ca noxele rezultate in urma procesului de productie a energiei electrice la o centrala termoelectrica sunt mai mari decat cele de la o centrala nucleara. De exemplu, pentru a produce o cantitate de energie echivalenta cu cea realizata anual la Unitatea unu de la CNE Cernavoda, o centrala termoelectrica consuma aproximativ sase milioane de tone de lignit indigen. In urma procesului de ardere a acestei cantitati se evacueaza in mediul ambiant circa 1500.000 tone de zgura si cenusa din care 20.000 de cenusa zburatoare, 4000.000 tone de dioxid de carbon si cantitati semnificative de dioxid de sodiu si oxid de natriu. Se pare ca o parte din aceste organizatii ecologice sunt finantate de grupuri financiare care au interese sa fie restransa activitatea nuclear-electrica pentru a lasa loc pe piata energiei electrice producatorilor care folosesc carbune si produse petroliere. Daca luam in calcul ca tara noastra este singura din fostul CAER care si-a dezvoltat un program nuclear bazat pe un proiect canadian de tip CANDU, din afara influentei economice a URSS, aceasta face ca Romania sa fie privita ca un competitor aparte pe piata est-europeana a energiei electrice. In contextul economic actual, in care Romania a decis sa-si puna in functiune alte trei unitati de la Cernavoda pana in anul 2015, ecuatia exporturilor de energie catre mari consumatori ca Turcia, Serbia, Albania si Grecia se va modifica. Cum interesele sunt foarte mari pe aceasta piata, apar si unele disensiuni concretizate in actiuni adesea disimulate in luari de pozitie pe teme umanitar-ecologice de genul protectiei mediului. Asa apar si unele asociatii si fundatii ecologice care militeaza pentru o "planeta curata".

Critici intr-un stil vag si malitios

Varful de lance al lobby-ului antinuclear in Romania l-a reprezentat organizatia "Terra Mileniul III", cu sediul in Bucuresti, ce intretine relatii de colaborare si parteneriat cu diverse organizatii externe, cunoscute cu pozitii ostile fata de proiectul CANDU 2 Cernavoda. Organizatia a editat diverse publicatii pe aceasta tema, cea mai cunoscuta fiind "Ce nu vi se spune despre Centrala nucleara de la Cernavoda", publicata in 50.000 de exemplare, difuzate catre organizatii ecologiste, institutii civile si de invatamant. In afara de acuze formale, precum lipsa de transparenta a statului roman in elaborarea studiului de impact, brosura ataca reactoarele de tip CANDU, pe motiv ca aceasta tehnologie ar fi destul de nesigura in cazul unor accidente, intr-un stil vag si malitios: "Este important de precizat ca reactoarele de tip CANDU nu sunt in nici un caz imune la accidente catastrofale". Una dintre organizatiile care au sprijinit editarea acestui material este Helifax Initiative, care cuprinde 13 ONG-uri si organisme civice din Canada si are ca obiect de activitate monitorizarea activitatii institutiilor si sistemelor financiare internationale din domeniul protectiei mediului, drepturilor omului si grupurilor civice. Reprezentantul acestui organism, Edwards Gordon, a fost prezent in Romania in ianuarie 2003, in cadrul "Misiunii de Investigatie a ONG-urilor" (NGO-fact Fiding Mission). O alta organizatie care a sprijinit editarea brosurii este "Campagna per la Riforma della Banca Mondiale", reprezentata la NGO-fact Fiding Mission de Antonio Tricarico.

Danemarca si Olanda, finantatori ai lobby-ului impotriva centralei de la Cernavoda

Asociatia Romana a Iubitorilor Naturii(ARIN), infiintata la Braila in 1998, este un alt ONG care militeaza impotriva proiectului nuclear de la Cernavoda si a exploatarii minereului aurifer de la Zlatna-Baia de Aries. Liderul ARIN, Codruta Nedelcu, a obtinut o finantare pentru proiectul de lobby antinuclear de la Regional Environment Center (REC) Romania, care isi are sediul central la Budapesta. ARIN a incercat sensibilizarea opiniei publice cu privire la asa-zisele riscuri la care ar fi supusa populatia din zona centralei nucleare de la Cernavoda. In fapt, REC a obtinut o finantare guvernamentala(!) din Danemarca si Olanda pe care a dirijat-o catre ARIN Braila. Alte organizatii care militeaza impotriva proiectului CANDU 2 Cernavoda sunt World Information Service on Energy (WISE) si celebra Greenpeace.

Greenpeace si Wise, in scenariul Belene, Bulgaria

Aceste doua organizatii au avut o pozitie similara in cazul proiectului nuclear Belene din Bulgaria, mergand pana la a intenta proces Guvernului acestui stat. Constructia Centralei de la Belene, situata la 250 de kilometri nord de Sofia, pe malul Dunarii, a inceput prin anii 70 si a fost stopata in 1990, in urma protestelor societatii civile, sub influenta accidentului nuclear de la Cernobal. La inceputul anului 2003, in contextul inchiderii centralei de la Koslodui, considerata nesigura de catre Uniunea Europeana, statul bulgar a facut publica intentia de a relua lucrarile la cea mai mare centrala nucleara din Balcani, la Belene. Mai multe concerne din America de Nord, Europa si din Rusia s-au aratat interesate de a investi in acest proiect. In acel moment, au aparut si criticile virulente ale unor ONG-uri din Bulgaria, primul fiind "For the Erath". In primavara 2004, au intrat in poveste Ekoglasnot, Friends of the Earth, precum si WISE si Greenpeace Bulgaria, care au facut declaratii publice in care si-au manifestat dezaprobarea totala fata de reluarea lucrarilor la Belene. Aceste organizatii au sesizat instantele bulgare, acuzand Ministerul Industriei ca incalca angajamentele internationale. Justitia i-a audiat pe reprezentantii Guvernului si a stabilit ca nu exista nici o ilegalitate, de vreme ce la acel moment era vorba numai de o declaratie de intentie. Greenpeace si WISE s-au aratat nemultumiti si au intentat recurs. Ca si in cazul proiectului de la Cernavoda, reprezentantii celor doua ONG-uri au criticat evaluarea impactului asupra mediului, pe motiv ca a subevaluat grav riscurile. In timpul judecarii recursului, cele doua organizatii de mediu au acuzat justitia ca a manipulat audierile si a obstructionat opiniile critice. Dupa finalizarea procesului, presa internationala a prezentat negocierile pe care oficialii bulgari le-au avut cu mai multe concerne private si de stat din SUA, Canada, Rusia, Franta si Cehia. Greenpeace si WISE nu au stat insa cu mainile in san, ci au continuat presiunile, chemand statul bulgar la Curtea Internationala de Justitie, pe motiv ca nu a permis participarea reprezentantilor lor la discutia referitoare la raportul de mediu in legatura cu Centrala nucleara de la Belene. Sigur ca preocuparea ONG-urilor pentru un mediu curat este un fapt benefic in sine intr-o lume tot mai poluata. Atunci cand insa ele militeaza impotriva unei forme de energie mult mai curate decat formele traditionale, apar semnele de intrebare legate de interesele care se afla in spatele acestor luari de pozitie. Mai ales cand in joc sunt miliarde de euro, intr-o competitie atat de acerba.