Cine si de ce contesta proiectul nuclear romanesc de la Cernavoda (III)

Tentative esuate de manipulare a opiniei publice

Ziarul "ZIUA de Constanta" a publicat, in urma cu cateva zile, doua episoade in care era dezbatut un subiect legat de proiectul nuclear romanesc si impactul pe care il are asupra mediului dezvoltarea energeticii nucleare. Cele doua articole publicate reprezinta o reactie la o brosura aparuta in mediile constantene, care se numeste "Ce nu vi se spune despre Centrala Nucleara Cernavoda", in care este sustinuta ideea ca energetica nucleara este pe moarte. Teoria apartine unui analist independent, Mycle Schneider, si a fost preluata de cateva organizatii ecologiste care au publicat o brosura si au difuzat-o pe Internet. In contextul in care Romania este angajata de cativa ani in activitati de punere in functiune a Unitatii 2 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, au aparut oponenti ai programului nuclear romanesc ce s-au reunit in doua organizatii, numite Terra Milenium III si ARIN (Asociatia Romana a Iubitorilor Naturii). Finantate substantial din strainatate, acestea deruleaza ample campanii de influentare a opiniei publice. Publicatia "Ce nu vi se spune despre Centrala Nucleara Cernavoda" a fost lansata si distribuita gratuit. Opiniile autorilor brosurii cu privire la viitorul energiei nucleare sunt completate pe larg si in acest episod de Mircea Metes, sef de serviciu in cadrul Societatii Nationale Nuclear-Electrica. Dl. Mircea Metes are o experienta de peste 25 de ani in domeniul energeticii nucleare in Romania, fiind implicat in diferite etape de realizare a proiectului Cernavoda. Mircea Metes participa la activitatea unor asociatii profesionale si industriale, atat in Romania, cat si la nivel european, mentionand doar reputata organizatie EURELECTRIC, asociatie europeana a industriei de electricitate.Exista tari in Europa occidentala in care pozitiile antinucleare ale unor grupuri au gasit un ecou mai larg in randurile populatiei. Aceste grupuri cer inchiderea centralelor nucleare existente si interdictia construirii de centrale noi. Tarile in care se manifesta asemenea tendinte au cateva caracteristici comune:. Au o productie mare de energie electrica pe cap de locuitor. Astfel, in Germania se inregistreaza 6.700 kWh/loc., in Belgia- 7.800 kWh/loc., in Suedia- 16.200 kWh/loc. (amintim cifra pentru Romania- 2500 kWh/loc.) Aceasta permite ca o eventuala reducere a productiei de energie, ca urmare a inchiderii unei centrale nucleare, sa poata fi compensata prin reducerea consumului fara urmari foarte serioase (de exemplu, s-ar putea reduce iluminatul autostrazilor ori s-ar putea inlocui numeroasele echipamente electrocasnice cu unele mai eficiente existente pe piata - dl. Schneider ne informeaza ca o astfel de inlocuire ar permite, in Franta, reduceri de energie de 26 TWh, egale cu productia de energie a catorva centrale nucleare).. Exista un parc suficient de dezvoltat de centrale electrice moderne cu combustibil clasic. Cum arata chiar dl. Schneider, in Europa constructia de noi centrale nucleare este stopata "pur si simplu de o foarte mare supracapacitate instalata de productie a energiei electrice". Desigur, aceasta supracapacitate este o notiune relativa; ea depinde de evolutia consumului, de preturile oferite, de respectarea unor cerinte de protectia mediului care devin tot mai stricte. Totusi, daca azi o centrala nucleara s-ar inchide in aceste tari, ar exista o capacitate instalata de inlocuire cu o disponibilitate ridicata (desi siguranta alimentarii cu combustibil organic si protejarea mediului ar pune probleme suplimentare).. Populatia si industria pot suporta, relativ usor, din venituri, profit etc. o anumita crestere a pretului energiei electrice care s-ar produce cand o centrala nucleara ar fi inchisa si ar fi inlocuita cu o centrala clasica, de exemplu, pe gaz sau carbune, la care pretul energiei produse este mai mare.

Grupuri de interese sustin in Europa crearea unor curente sociale antinucleare

In astfel de tari, un curent care isi propune ca obiectiv inchiderea centralelor nucleare poate avea succes. Un asemenea curent, inspirat de diverse forte si grupuri de interese, poate fi sustinut de partide sau oameni politici. Campania pentru inchiderea esalonata a centralelor nucleare, pentru interzicerea constructiei altora noi este prezentata populist ca o preocupare pentru sanatatea si viata oamenilor, a copiilor lor. Efectele negative, chiar dezastruoase, ale acestei decizii se vor simti mai tarziu, peste ani sau decenii, cand mai multe centrale nucleare isi vor inceta functionarea. Ce poate fi mai ademenitor pentru un politician decat o campanie care sa-i imbunatateasca imaginea si ale carei rezultate practice, in sfera vietii economice si sociale, sa se vada mult mai tarziu, cand omul respectiv se va fi retras din viata politica sau chiar din cea pamanteasca?

Energia nucleara, mai ieftina

Dar si in tarile in care s-au luat decizii politice impotriva nuclearului, orice dereglare mai serioasa a situatiei din domeniul energiei redeschide discutiile privind rolul energiei nucleare. Amintim, astfel, ca in Suedia regimul hidrologic deficitar din ultima perioada a impus functionarea unor termocentrale mai vechi si, in consecinta, cresterea preturilor; aceasta a determinat, alaturi si de alte motive, revizuirea planurilor de oprire a centralei nucleare Barsebeck. In Germania, unul dintre primii operatori care ar trebui sa inchida o centrala nucleara inainte de termen, conform legii speciale adoptate in aceasta tara, intentioneaza sa solicite in justitie anularea aplicarii legii, din considerente economico-financiare si juridice. De altfel, in aceste tari, procesul de inchidere a unitatilor nucleare cunoaste o incetinire fata de programele initiale. Criza din California, din anul 2000, a impus adoptarea de urgenta in SUA a unei strategii energetice curajoase, care prevede construirea unor noi capacitati de productie, inclusiv centrale nucleare; aceasta relansare a investitiilor in domeniul energiei a devenit o problema care preocupa cercurile de specialisti din intreaga lume. Italia, tara care si-a inchis toate centralele nucleare, a devenit singurul caz intre tarile puternic industrializate in care consumul de energie electrica depinde decisiv de importul de energie; acesta acopera 17% din consum. Totodata, in Italia pretul energiei este mai mare cu 20% fata de cel din alte tari europene (desi se mentine mai mic decat in cazul eventualelor livrari din centrale italiene pe hidrocarburi); nu este surprinzator ca, mai ales dupa avaria din toamna lui 2003, in Italia se fac auzite tot mai multe voci in favoarea nuclearului. Astfel de situatii au sanse sa se repete frecvent, in diverse zone, mai ales in perspectiva ca, treptat, un numar tot mai mare de reactoare isi vor epuiza durata de viata si vor trebui inchise din considerente tehnice. In aceste conditii, factorii de decizie din tot mai multe tari vorbesc despre "pastrarea deschisa a optiunii nucleare", "inlocuirea nuclearului cu nuclear", "renasterea energeticii nucleare".

Programul energetic nuclear romanesc si tariful social

Brosura se intituleaza "Ce nu vi se spune despre Centrala Nucleara Cernavoda". Dar capitolul comentat aici nu spune chiar nimic despre Cernavoda si despre Romania. Merita retinut din acest capitol ca tarile din Europa de Vest si Centrala, ale caror modele de dezvoltare trebuie sa ne inspire, detin peste o treime din productia nucleara mondiala si reprezinta jumatate din numarul total de tari care folosesc energia nucleara. Tot aici putem citi constatarea ca modelul de dezvoltare, de crestere industriala si a consumului din aceste tari cultiva sisteme energetice favorabile energiei nucleare (este adevarat, dl. Schneider afirma ca aceasta duce si la utilizarea risipitoare a energiei; dar daca abundenta incurajeaza risipa, nu inseamna ca trebuie sa militam pentru saracie, in numele economisirii energiei). Probabil ca cititorul roman a inteles ca argumentele antinucleare promovate in anumite tari nu se potrivesc cu situatia din tara noastra. Nu negam ca sunt necesare eforturi pentru imbunatatirea eficientei energetice, ca exista si alte cai decat energia nucleara pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera etc. Dar acestea nu pot constitui argumente in favoarea renuntarii la constructia de centrale nucleare in Romania. Cum am aratat, in tara noastra productia de energie electrica pe cap de locuitor este redusa. Multe gospodarii prefera tariful social pentru energia electrica consumata, adica folosesc in mod programat cantitati minime de energie. Productia industriala a scazut dramatic fata de situatia dinainte de 1989, dar in ultimii ani da semne de revitalizare, cu o crestere anuala de cateva procente. Avem nevoie, deci, in Romania de energie mai multa si ieftina. "Foaia de parcurs in domeniul energetic" a Guvernului Romaniei (iulie 2003) estimeaza ca, daca ne limitam la capacitatile de producere a energiei disponibile azi, tara noastra va inregistra un deficit in puterea instalata de 1400 MW in 2006, 4300 MW in 2010 si 5500 MW in 2015. Pentru acoperirea acestui deficit, retehnologizarea si eficientizarea centralelor vechi - foarte batrane si prost intretinute - nu sunt suficiente. Trebuie construite centrale electrice noi.

Energia electrica produsa la Cernavoda este de trei ori mai ieftina decat cea produsa in centralele pe hidrocarburi

Azi, Centrala Nucleara de la Cernavoda are un pret de vanzare al energiei electrice de circa 27 $/MWh, care se va mentine in continuare la valori apropiate; centralele pe hidrocarburi din Romania au preturi cuprinse intre 51,5-73,5 $/MWh, care se vor mari o data cu cresterea preturilor la petrol si gaze pe piata mondiala. O eventuala dezvoltare a centralelor pe gaze trebuie sa tina seama ca deja importam volume mari de gaze naturale (in 2003 - 25,2% din consum), iar procentul acoperirii din import al consumului de gaze este programat sa creasca la 61,9% in 2010 si la 75,9% in 2015, chiar in conditiile continuarii programului de constructie a centralelor nucleare. Unitatea 2 de la CNE Cernavoda este deja realizata in proportie de 50%, iar majoritatea echipamentelor de baza - partea critica intr-o investitie energetica - sunt deja procurate. Rezultatele de la Unitatea 1, atat ca realizare a lucrarilor de constructii-montaj, cat si ca performante in productia de energie electrica, au demonstrat ca in Romania se pot construi si exploata eficient, fiabil si in conditii de securitate, unitati nuclearo-electrice. Energetica nucleara nu tinde sa excluda folosirea altor surse pentru productia de energie. Trebuie sa tindem spre un "mix" de combustibili optim, echilibrat, corelat cu resursele interne si posibilitatile de import. In acest "mix", energia nucleara ajuta la reducerea dependentei de importuri de combustibil si la o siguranta sporita in alimentarea cu energie a consumatorilor, oferind, in acelasi timp, preturi stabile la energia electrica. Totodata, energetica nucleara permite reducerea poluarii legate de productia de electricitate, precum si reducerea la scara industriei energetice a emisiei de gaze cu efect de sera, responsabile de incalzirea globala. Continuarea programului de centrale nucleare va avea si efecte sociale directe, asigurand locuri de munca in energetica si in celelalte ramuri economice legate de realizarea si functionarea unitatilor nuclearo-electrice. Pentru a incheia la fel ca si autorii brosurii amintite, va invitam sa dati un raspuns responsabil la intrebarea: asa stand lucrurile, ce ar trebui sa ne dorim noi in legatura cu constructia de centrale nucleare in Romania?

Alarma cu bomba la hotel "Unirea"

Politistii constanteni au intervenit, marti dupa-amiaza, la o unitate hoteliera amplasata in municipiul Constanta, dupa ce un anonim anuntase ca aici va exploda in scurt timp o bomba. Echipajele de specialisti ai Biroului Arme, Explozibili, Substante Toxice din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului au sosit imediat la fata locului. S-a stabilit ca, in jurul orei 12.00, o receptionera a primit mai multe telefoane de amenintare, un barbat care nu si-a declinat identitatea anuntand ca in hotel se afla o bomba gata sa explodeze. Unitatea a fost evacuata, dar in urma unui control minutios s-a stabilit ca este vorba despre o alarma falsa, aici neexistand nici un material explozibil sau inflamabil. Aceasta este cea de-a cincea alarma falsa cu bomba, facuta de la inceputul acestui an la diverse unitati de pe raza judetului. Trei dintre aceste amenintari au vizat institutii de invatamant, iar una Inspectoratul Teritorial de Munca Constanta. Organele de cercetare penala au demarat o ancheta pentru stabilirea identitatii autorului, prinderea acestuia fiind o chestiune de zile.