Comuna Kogalniceanu, sub asediu

Confuzie generala in randul locuitorilor localitatii Mihail Kogalniceanu

Prohibitia de dupa ora 21.00 a fost instituita la Mihail Kogalniceanu # Reactia primarului a scos din pepeni locuitorii comunei * Cei mai revoltati sunt micii comercianti * Prezenta soldatilor americani nu-i deranjeaza pe locuitori * Din contra, unii din acestia spera intr-o imbunatatire a calitatii vietii, dupa model american * Razboiul informational a fost declansat * Zvonurile sunt cea mai puternica arma de dezinformare publica * La Kogalniceanu deja se stie ca in aerobaza nu mai exista nici un american * Si totusi americanii se afla printre noi, in ciuda "zvonacilor specialisti"

Ca si cum nimeni nu ar intelege care ar fi motivele pentru care se afla in Romania soldatii americani, incep deja sa apara reactii care mai de care mai ciudate atat din partea cetatenilor, cat si din partea autoritatilor comunale, referindu-ne aici, in principiu, la comuna Mihail Kogalniceanu. O vina majora, in acest caz, poate fi pusa in seama celor responsabili, odata, cu relatiile cu presa, care, din exces de zel, au considerat ca este mai bine sa taca decat sa spuna niste lucruri care ar fi condus la crearea unei altfel de imagini, poate mai favorabila, a acestei povesti. Cum presa a scris sau a comentat pe baza, mai mult, a zvonurilor sau a informatiilor culese cu mare greutate, abia ieri, in cea de-a saptea zi dupa scripturi, Ministerul Apararii Nationale a catadicsit sa dispuna infiintarea unui birou de presa in cadrul Aeroportului Militar Mihail Kogalniceanu.

La un pahar de vorba amara

In actualul cadru determinat de prezenta trupelor americane la baza militara de la Mihail Kogalniceanu, am considerat ca ar fi de importanta majora sa observam si sa studiem starea psihica generala mai ales a locuitorilor din comuna cu acelasi nume. Si unde poti afla cel mai bine acest lucru, decat din carciumile presarate de-a lungul soselei care desparte comuna Mihail Kogalniceanu in doua. In aceste locuri se aduna, pe timp de iarna geroasa, dar si in verile secetoase, mai toti meseriasii comunei, care, din una in alta, deapana si amintiri, dar si dureri cotidiene. In acest fel se pot afla toate metehnele care rod comunitatea, dar si multe alte chestiuni mai mult sau mai putin picante, ca de!... asa-i prin provincie. Arogandu-ne infatisarea unor calatori insetati si osteniti, am poposit intr-o astfel de carciuma. Barmanul, inconjurat de mai bine de zece clienti de-ai locului, se afla intr-o discutie aprinsa legata de hotararea primarului localitatii, care a dispus interzicerea consumului si vanzarii de bauturi alcoolice in toate barurile si magazinele din localitate dupa ora 21.00. In opinia acestora, gestul primarului este incalificabil. Unii chiar se intrebau daca suntem chiar in razboi, de vreme ce se iau asemenea masuri. Barmanul se plangea ca, de fapt, abia de la ora 21.00 in sus incepe adevarata vanzare, deoarece atunci barul se umple de clienti. Discotecile la fel, de la ora 21.00 in sus incep sa se aglomereze, clientii dorind, in principal, sa consume bauturi alcoolice, de regula bere. Nu mai spunem ca nici chioscurile non-stop nu mai au voie sa-si vanda marfa. Comuna Mihail Kogalniceanu are in jur de 10 mii de locuitori, majoritatea lucrand in domeniul agricol. Cum iarna nu se efectueaza lucrari pe camp, oamenii vin sa-si petreaca mare parte din timp pe la birturile din comuna, asa cum de fapt peste tot in tara romaneasca se intampla la miez de iarna. Oricum ar da-o, autoritatile locale au dat-o-n bara cu decizia pripita pe care au luat-o. Cei din barul cu pricina incepusera, la un moment dat, sa-l suduie pe primar si sa scoata din "arhive" ce alte afaceri dubioase ar fi mijlocit acesta. Ca taxele si impozitele la stat le plateste la zi si ca impunerea aceasta il va falimenta in cateva saptamani. Ce lanturi groase de aur are primarul la gat si la maini, miliarde cheltuite pe terenuri de fotbal si multe alte asemenea prostii am aflat dupa alte cateva minute de vorbarie. Pe de alta parte, toti cei aflati de fata la "sueta" erau de acord cu prezenta americanilor in baza aeriana din apropiere. Cativa dintre ei au afirmat ca doar asa s-ar mai putea civiliza si comuna, ca americanii vor vrea sa petreaca si ei, ca tot omul, si ca oricum sunt invatati cu lux, asa ca o influenta benefica din partea acestora este mult asteptata de catre locuitorii comunei. Totodata, am aflat ca deja mai multi oameni de afaceri din Constanta, dar si din Bucuresti s-au interesat de obtinerea de spatii comerciale in perimetrul localitatii, dar decizia primariei i-a cam pus pe ganduri. Asa ca... adio, investitori.

Barfa intre vecine

Cum aeroportul se afla la nici cinci sute de metri de comuna, avioanele uriase de transport isi fac simtita prezenta de fiecare data cand decoleaza sau aterizeaza. Zgomotul asurzitor al puternicelor motoare ale aeronavelor Hercules C-130, dar si al elicopterelor americane trezesc din somn oamenii din Kogalniceanu. Femeile maritate mai ies si ele la cate o barfa mica prin fata curtilor sau la cumparaturi prin comuna, ori prin vizite de o cafea pe la cate o femeie cu barbatul aflat la serviciu prin oras. Aici se incing discutii despre durerile cotidiene ale comunei, dar in varianta feminina. Acestea erau indignate de faptul ca avioanele americane vin si pleaca numai la orele 03-04 dimineata, tulburandu-le somnul atat al lor, cat si al sotilor, iubitilor,... amantilor, ca de!... asa-i si prin provincie. Una dintre cumetre se arata speriata ca, in cursul zilei de ieri, in Parcul Tineretului din localitate se tot invartea un TAB din dotarea unitatii militare de infanterie, aflata imediat peste sosea. Opinia femeilor din Kogalniceanu dovedeste ca, de fapt, la nivelul locuitorilor exista deja parerea ca localitatea este direct implicata in razboi. Un alt incident despre care cumetrele cam zambeau pe sub "mustati" este cel al unui om de-al locului, care avea obiceiul de a-si face nevoile in boschetii de pe marginea drumului. Ieri seara, acesta s-a speriat foarte serios cand a fost surprins din spate de cinci soldati din Politia militara, inarmati pana in dinti, care l-au intrebat ce era cu el acolo si la acea ora. Din acel moment, cetateanul trebuia sa-si schimbe tabieturile deoarece zona cu care se obisnuise devenise zona militara.

Dezinformarea pleaca de la Kogalniceanu

Curios este faptul ca foarte multi dintre locuitori, nu toti, stiau ca de ieri noapte soldatii americani ar fi plecat in Turcia. In baza de la aeroport ar fi ramas doar cei treizeci de experti sositi primii la Constanta. La hotelul "Perla" ar fi ramas ocupate doar ultimele doua etaje superioare, menite sa adaposteasca un centru de comanda si de comunicatii cu trupele americane din Turcia. Hotelul "Scandinavia" ar fi fost refuzat de americani deoarece nu au cazut la o intelegere privitoare la pretul de inchiriere. Turcia si-ar fi dat, intr-un final, acordul de a primi trupele americane care deja ar fi parasit pamantul romanesc. La Kogalniceanu ar fi ramas doar o baza de aprovizionare cu materiale de lupta, logistica si tehnica militara destinata trupelor stabilite in Turcia. Acest zvon circula de mai bine de 20 de ore prin comuna, zvon lansat, dupa toate probabilitatile, de catre jandarmii si politistii militari care pazesc intrarea in aeroport. Acest gen de dezinformare pare tipic romaneasca, scoala contrainformatiilor dovedindu-se inca o data invechita si prosteasca. Cum in prezent americanii au inceput sa testeze din nou pistele aeroportului, credem ca mai mult ca sigur acestia se pregatesc pentru primirea celebrelor cargouri zburatoare Galaxy C-5 A, care sunt de doua-trei ori mai mari si mai puternice decat Hercules C-130. Testarea pistelor, efectuata asa cum mult se trambita ieri, nu avea nici un rost sa fie facuta pentru avioanele care deja au aterizat si decolat de cateva ori consecutiv, ci pentru ceva cu mult mai mare si mai greu, asa cum ar fi cargoul Galaxy. Deocamdata, nimic din cele zvonite nu se confirma, mai ales ca hotelurile din Mamaia sunt pline de soldati si ofiteri americani. Activitatea si miscarile perpetue ale acestor militari dovedesc faptul ca americanii sunt printre noi si se pare ca vor ramane printre noi.