Comunist optimist la 84 de ani

Un fost ilegalist spera in revigorarea comunismului modern

Iosif Ermilov s-a nascut la Slava Rusa, pe 28 martie 1919 * In `58 a absolvit Academia "Stefan Gheorghiu" cu media 8 la examenul de stat * Ermilov, membru al PCR din 1944, este un om care isi dedica timpul pentru relansarea unui nou partid care sa succeada defunctul PCR * Batranul este prim-secretar de onoare al Partidului Muncitoresc Roman * El si-a oferit apartamentul pentru ca membrii si simpatizantii comunismului sa aiba un sediu

Ziua de 1 Mai este sarbatorita in toate tarile, indiferent de orientarea politica a partidelor aflate la guvernare. Sarbatoarea muncitorilor avea, totusi, o semnificatie aparte in tarile fostului bloc comunist. Inainte de 1989, sarbatoarea de 1 Mai era urmata de cea de pe 2, cand se celebra Ziua Tineretului Comunist. Manifestatiile organizate de PCR erau urmate de festinuri populare cu mici, bere si gratar la iarba verde. Sarbatoarea de Ziua Muncitorilor era un reper simbolic pentru propaganda PCR, alaturi de fosta zi nationala, care era celebrata de 23 august. 1 Mai a ramas zi libera si este in continuare sarbatoarea muncitorilor din Romania si din intreaga lume. Este cunoscut faptul ca marea majoritate a populatiei active a fost inscrisa in defunctul Partid Comunist Roman. Ura pe care poporul roman o acumulase pentru familia Ceausescu s-a repercutat si asupra comunismului ca doctrina. Partidele comuniste au fost declarate in afara legii in Romania, cu toate ca formatiunea politica aflata acum la guvernare isi are originea tot in fostul PCR. PSD este considerat un partid de stanga, reformist, iar dreapta, la aceasta ora, are doar un singur partid mai puternic, PNL. Cu toata aceasta aversiune fata de fostul PCR, exista inca persoane care mai cred ca o noua doctrina comunista ar fi o solutie pentru Romania. Unul dintre sustinatorii tezelor comuniste reformate este Iosif Ermilov, membru al PCR din 1944, ilegalist, om care inca isi dedica timpul pentru relansarea unui nou partid care sa succeada defunctul PCR. In continuare, vom reda o relatare despre cum vede fostul ilegalist comunist viitorul acestui partid, dar si cum judeca el trecutul, acum, la 1 mai 2003."M-am nascut la Slava Rusa, pe 28 martie 1919, intr-o familie de tarani - se poate spune instariti - care aveau 6-7 hectare. M-am insurat in Tulcea si am devenit muncitor pescar. Socrul meu a fost si el pescar. Am facut armata pana in 1944, iar dupa aceea, pana in `46, am fost pescar si brigadier pe Dunare. Am castigat foarte bine. In Partidul Comunist Roman am intrat in decembrie 1944. In `45, am fost confirmat si am primit carnetul rosu. In 1946, prin august, deja comitetul judetean Tulcea m-a recrutat si am venit la scoala de partid de 3 luni, care functiona aici, la Constanta, unde este sediul taranistilor, pe bulevardul Republicii (n.r. - Ferdinand). Apoi am fost trimis secretar de clasa la Topologu. In `47-`48, comunistii m-au trimis ca organizator de partid la CAP-uri. A inceput plenara din 3-5 martie cu colectivizarea agriculturii si am ajuns secretar de partid la Isaccea, sa organizez colectivul. In `50, m-a trimis la scoala de partid de 6 luni la Galati. Dupa aceste 6 luni, am fost oprit acolo ca instructor regional de partid pe raioanele Calmatui si Faurei".

Nu mi-a placut colectivizarea

"Poate va amintiti sau poate nu, prin 1952 a inceput clarificarea situatiei chiaburilor. Atunci s-au facut mari greseli, domnule, si culmea culmilor a fost ca a inceput si judecarea lor publica la sate. Eu, ca instructor, ma duceam si urmaream cum se desfasoara aceasta actiune politica foarte grea. La instanta, oamenii spuneau, pe o parte, ca judecatorii nu sunt drepti si ca cei judecati nu au fost rai, ca nu au exploatat. O astfel de atmosfera, o astfel de nedreptate am vazut atunci prin sate. Din vreo sase-sapte sate am cules in carnetel tot, tot. La plenara din `52, a Comitetului Regional de Partid Galati, m-am ridicat si am vorbit despre aceasta problema. Am zis ca nu ma mai duc la Comitetul Regional de Partid. Vedeam aceasta nedreptate. Linia partidului nu se aplica cum trebuie. Dupa plenara, ma opresc unii de la CCO, cu care am discutat aproape patru ore. Am explicat totul dupa cum imi notasem si in carnetelul meu. A doua zi, am plecat cu masina prin sate si au stat de vorba cu oamenii. Au ajuns la concluzia ca am avut dreptate si ca trebuie luate masuri de indreptare a situatiei. Eu ma asteptam la acest lucru si, va spun sincer, nu voiam sa ma duc inapoi. Era greu ca secretar de partid atunci. Foarte greu. Si voiam inapoi la pescuit. Dupa o saptamana, m-a chemat la CC Gheorghe Delca, sef sectie organe, evreu. Era cu inca unul cu propaganda si alti doi tovarasi. Le-am povestit situatia. Am intors pe toate fetele cele scrise in carnetul meu. Peste alte doua saptamani am fost chemat la CC si incadrat la cancelaria partidului, ca sef sinteza. Aveam 7 baieti bine pregatiti. Am lucrat din `52 la Scoala de partid, care apoi s-a transformat in Academia "Stefan Gheorghiu". In `58, am absolvit-o si pe asta cu rezultate bune, cu media 8 la examenul de stat".

Restructurari la Comitetul Central

"S-a redus foarte mult aparatul CC-ului si atunci Petre Lupu, seful sectiei mi-a spus: "Imi pare rau de tine, dar se reduce aparatul. Aici ai venit de la Galati, care apartine de Tulcea, si pleci inapoi". Dupa aceea, Tulcea a revenit la Dobrogea. Asa am fost numit lector la Scoala de partid de un an din Constanta. Apoi am ajuns seful catedrei instructie de partid. Toti activistii si secretarii de partid faceau aceasta scoala. Zece ani am fost lector la aceasta scoala. De 20 de ori am fost decorat. Si steaua aia are radacini de la plenara aia din `52 (n.r. - Steaua Republicii clasa I), este cea mai inalta distinctie. Eram si lector in Comitetul regional de partid. Tineam lectii in toate marile intreprinderi si vorbeam in fata muncitorilor despre ce era partidul, organigrama si despre cum activeaza. Inainte de fiecare 23 august, aveam sarcina sa prezint lectii despre insurectia armata din 1944. Vorbeam despre cum a actionat Partidul Comunist la 23 august `44. Aveam documente pe care le-am primit si le tineam doar eu. Timp de 5-6 zile, explicam prin unitati militare cum un grup de muncitori, in frunte cu soldatii au izgonit pe nemti din Bucuresti, pe 23 august 1944, foarte interesant. In total, cam 34 de ani eu am fost activist. Ultima perioada am fost la organizatia Basarabi. Retineti ca sunt de nationalitate rusa, dar n-au putut sa ma scoata din partid. Mi-a placut ce scrie in decretul cu Steaua, zice: "Se decoreaza pentru merite deosebite pentru constructia socialismului"".

Binefaceri comuniste

"In `80, am iesit la pensie. Aveam 60 de ani. Eu sunt si veteran de razboi. Patru ani am fost sub drapelul tarii si acum primesc indemnizatie 700.000 lei si restul pensie de 3,5 milioane de lei. Problema este ca acum lupt foarte mult pentru pastrarea sanatatii. Toata viata mea am fost cumpatat. Am avut ocazia sa beau, sa mananc, dar la 84, merg pe 85, eu sunt inca sanatos, lucid. Imi aduc aminte, in ultima mea perioada de activitate la organizatia Basarabi am avut o situatie dificila. Acolo, la 400 de oameni le-au fost daramate casele cand a fost facut canalul, pentru ca acesta trecea pe locatiile acestora. Cand a fost vorba de despagubiri, nu se mai putea face nimic, ca nu erau acte. Oamenii au venit la mine. M-am dus la Bucuresti, la consiliul nostru care se ocupa de consiliile populare. Am gasit acolo unul cu care ma cunosteam. Dupa ce le-am prezentat situatia, mi-au spus sa mai stau inca o zi. Ei s-au consultat. Eu le-am spus ca oamenii si-au luat cate o gradina de 2.000 metri patrati si au cultivat legume. Ei au castigat bine si si-au facut case frumoase. Le-am spus ca sunt trecuti in registrul agricol si platesc impozit. Ca sa le poata da pamant, fiecare a dat o declaratie cu tot ce aveau si am rezolvat situatia. Ei au aflat unde stau si veneau cu sacosele la mine. Nevasta-mea ma intreba ce este cu ei? Eu ii goneam, dar tot veneau".

Ceausescu i-a tradat pe muncitori

"Ceausescu a gresit, va dau aici durerea mea. Deja se vedea situatia aceasta internationala. Gorbaciov a preintampinat un razboi nuclear cu rachete Persing si SS.20 in Germania. S-au facut greseli cu politica aceasta a partidului. Era totalitarism. Nu se mai mergea pe linia lui Marx si Lenin. S-a denaturat foarte mult politica comunistilor. Atunci, Gorbaciov a spus: "Ba, mai lasati putin democratia, dati drumul sa vorbeasca poporul si mai lasati securitatea, pentru ca sa se uneasca poporul". In loc sa ia aminte, Ceausescu, cand se intorcea de la intalnirile cu rusii, spunea ca strainii nu trebuie sa se amestece in treburile interne ale Romaniei. Jifcov a priceput si, incet-incet, s-a retras de la putere, traieste si acum. In Cehoslovacia, la fel. Ceausescu, nu. Cea mai mare greseala a lui a fost cand a parasit muncitorii si a plecat cu elicopterul, iar apoi a fugit. Istoria o sa confirme ca nu el, Ceausescu, ci poporul acesta a fost condus de un partid care a facut tara asta ca o floare: fabrici, case, orase, tot ce vrei. Ceausescu are si merite, dar a facut si greseli. In ultimul timp, cu Ileana lui a depasit limita. Totul era greu: aprovizionare, incalzire, curent si mai ales ca nu puteai sa vorbesti. Retineti ca din cenusa am pornit. Razboiul impotriva rusilor, cel impotriva germanilor. Am ramas la pamant in `45-`46. Un milion de oameni am pierdut. Sub conducerea partidului, tara s-a refacut".

Oprimarea religiei, o alta greseala

"PCR si Biserica puteau merge impreuna de la inceput, pentru ca sunt doctrine care se apropie, pentru viata mai buna. Daca in URSS Biserica Ortodoxa ducea in paralel propriile doctrine cu partidul comunist, poate Stalin nu mai omora oameni, nu facea gulagul. Lupta impotriva intelectualitatii a fost o alta greseala. Retineti! Cine putea sa fie scriitor, pictor, artist, daca nu feciorii de chiaburi, de capitalisti! Partidul Comunist Sovietic s-a lacomit sa puna mana pe bijuterii si averi. Au jefuit si atunci in masa, au fugit toti intelectualii pentru a nu fi inchisi ori ucisi. Trebuie sa spunem ca noi stim acum ce este religia si ca are o latura pozitiva de educare, ca religia a stabilit o ordine sociala si faptul ca propovaduieste pentru dragoste, toleranta si ajutor reciproc, si asta este binele pe care-l vrem si noi. In Romania, PCR a preluat aceste greseli. Acum eu sunt prim-secretar de onoare al Partidului Muncitoresc Roman si continuu sa arat ca nu vom mai face greselile trecutului. Mi-am oferit apartamentul pentru ca membrii si simpatizantii nostri sa aiba un sediu, pentru ca nu avem nici unul de la primarie".