„Corupţia şi şpaga pe înţelesul tuturor" Angajaţii MAI „vaccinaţi" contra mitei - teste de integritate şi teste de fidelitate

Astfel, „Testul de integritate" reprezintă, potrivit ghidului Anticorupţie, unul dintre cele mai eficiente măsuri administrative de prevenire a corupţiei în rândul personalului. „Acesta ne ajută să cunoaştem foarte exact, modul în care se comportă funcţionarul, pe timpul exercitării atribuţiilor sale de serviciu, oferindu-ne în acelaşi timp posibilitatea de a îmbunătăţi metodologia de lucru în anumite domenii", se mai arată în respectivul ghid. Potrivit acestuia „la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor există două categorii de teste ce pot fi aplicate personalului: testele de integritate şi testele de fidelitate, ambele reglementate prin intermediul normelor interne ale ministerului". De altfel, acest test de verificare a integrităţii profesionale reprezintă o metodă de identificare, evaluare şi înlăturare a vulnerabilităţilor şi riscurilor care determină personalul MAI să comită fapte de corupţie, potrivit sursei citate. „Scopul testului de verificare a integrităţii profesionale îl reprezintă prevenirea faptelor de corupţie în care ar putea fi implicaţi funcţionari ai ministerului. Obiectivele testării integrităţii constau în: verificarea comportamentului profesional, prevenirea faptelor de corupţie, prevenirea apariţiei şi extinderii vulnerabilităţilor şi factorilor de risc, respectarea dispoziţiilor legale şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu", conform ghidului mai sus precizat.

Funcţionarul cinstit

Ministerul Administraţiei şi Internelor precizează că angajaţii incoruptibili care supravieţuiesc într-o atmosferă inhibată de corupţie sunt, de obicei, izolaţi. „Presiunile venite din partea celor din jur, în scopul conformării liniei generale, îl pun în imposibilitatea întreprinderii oricărei acţiuni fără a-şi pune problema părăsirii unităţii respective. Se pun următoarele întrebări: Dacă un funcţionar riscă să fie ostracizat în cazul în care raportează despre practicile de corupţie? Ce garanţii poate avea că acţiunile lui vor fi primite favorabil de către superiori? Îl va proteja oare şeful împotriva actelor de răzbunare la care se poate aştepta? Ce se va întâmpla cu el când se va schimba şeful? Funcţionarul onest apreciază cel mai mult posibilitatea de a raporta actele de corupţie într-o manieră care nu-l obligă la depunerea unei mărturii. Şeful poate valorifica foarte bine astfel de rapoarte recurgând la forme independente de investigaţii în scopul verificării sesizărilor. O finalitate energică, ofensivă va încuraja funcţionarul cinstit şi va demonstra integritatea şefului", se mai arată în datele oficiale.

Schimbarea atitudinii

Ghidul MAI destinat anticorupţiei mai informează că o analiză atentă a rezultatelor eforturilor depuse în lupta de combatere a corupţiei în organizaţie indică faptul că atitudinea şefului are un rol determinant în ceea ce priveşte eficienţa în unitatea pe care o conduce, în confruntarea cu acest fenomen. „Şeful care se angajează în combaterea corupţiei şi care doreşte să-şi menţină funcţia trebuie să aibă capacitatea de a-şi prezenta eforturile de combatere a corupţiei în aşa fel încât aceasta să nu apară drept un atac la adresa personalului din subordine. Programul său trebuie să apară în unitatea pe care o conduce ca un complex de măsuri de natură a-i sprijini pe funcţionari să devină oneşti, muncitori şi devotaţi. Se impune ca fiecare efort îndreptat împotriva corupţiei să fie însoţit de explicaţiile şefului asupra modului în care acesta contribuie la siguranţa, integritatea, tăria şi eficienţa în activitate a poliţistului devotat", conform experţilor într-ale mitei.

Angajaţii, tot mai eficienţi

Mai mult decât atât, şefii au obligaţia de a fi exemplu şi datoria de a fi obiectivi faţă de angajaţi. Conducerea personalului şi verificarea activităţii acestuia vor trebui realizate în mod activ şi, în măsura în care experienţa permite, anticipativ. Reglementarea clară a competenţelor şi descrierea transparentă a atribuţiilor pentru colaboratori sunt în măsură să se constituie în premise determinante pentru instituirea unui climat „sănătos" de lucru bazat pe corectitudine şi încredere. Personalul de conducere trebuie să-şi dovedească eficienţa astfel: să comunice cu personalul, să contribuie la dezvoltarea personalului şi să ofere protecţie, să stabilească şi să menţină standarde, să aibă o perspectivă strategică, să iasă în evidenţă şi să fie responsabil, să stabilească priorităţi şi să încurajeze creativitatea.