Cu ani grei de executat, suspecţii afacerii Miralen cer rejudecarea

Un nou final în procesul Miralen. Târât prin instanţele constănţene de ani de zile, dosarul Miralen a ajuns la cel de-al doilea final, judecătorii Curţii de Apel Constanţa amânând pronunţarea unei soluţii pentru săptămâna viitoare. Condamnaţi la pedepse aspre de magistraţii Tribunalului Constanţa, în aprilie 2009, după ce au fost găsiţi vinovaţi de comiterea furturilor masive de combustibil din conductele de la Valea Seacă, suspecţii din mega-dosarul furtului s-au aruncat la mila judecătorilor Curţii de Apel Constanţa.

Avocaţii acestora au cerut admiterea apelurilor, desfiinţarea hotărârii pronunţate de Tribunalul Constanţa şi rejudecarea cazului de aceeaşi instanţă. Concret, apărarea a susţinut că, deşi a fost admis un bogat probatoriu de către instanţa de fond, în hotărârea de condamnare pronunţată de judecători nici măcar nu se aduce vorba despre probele solicitate, fiind ignorate cu desăvârşire. Mai exact, avocaţii spun că judecătorii nu au amintit deloc despre probatoriul încuviinţat iniţial, în sentinţa de condamnare instanţa nepronunţându-se deloc asupra probelor. În aceste condiţii, au argumentat apărătorii, se impune admiterea apelurilor acuzaţilor, casarea hotărârii apelate şi trimiterea dosarului înapoi la Tribunalul Constanţa, pentru rejudecarea cauzei. Este de menţionat că, în ceea ce o priveşte pe Elena Drăghici, condamnată în primă instanţă la şase ani şi patru luni de închisoare, apărarea a argumentat că, pe probele existente la dosarul cauzei, se impune achitarea acesteia.

Sentinţa atacată

Amintim că, în luna aprilie 2009, judecătorii Tribunalului Constanţa i-au găsit vinovaţi pe toţi suspecţii trimişi în judecată în „afacerea" Miralen. Instanţa a dispus la momentul acela condamnarea acuzaţilor la pedepse cu executare în penitenciar, dar şi confiscare sumelor considerate a fi provenit în urma spălării de bani. Potrivit sentinţei Tribunalului, Vasile Sponti a fost condamnat la şase ani şi jumătate, pentru complicitate la furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. La rândul său, Nicu Caracotă a primit şase ani pentru complicitate la furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, iar Anton Caracotă a fost condamnat la cinci ani şi opt luni pentru complicitate la această infracţiune. Nicolae Tararache a scăpat cel mai uşor dintre toţi acuzaţii, el fiind condamnat în final la doi ani şi jumătate pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi spălare de bani. Elena Drăghici a primit şase ani şi patru luni pentru complicitate la furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, iar Samir Benoni Ciobanu a fost condamnat la şase ani şi jumătate, pentru aceeaşi infracţiune. Prin aceeaşi sentinţă a Tribunalului Constanţa, Marian Şăicaru a fost condamnat la cinci ani şi opt luni, pentru furt calificat, Vasile Costel Ungurianu a primit trei ani şi zece luni, iar cunoscutul Vasile Saviuc a luat cinci ani şi opt luni, pentru aceeaşi infracţiune. Totuşi, instanţa a contopit noua pedeapsă cu o alta, de şase ani, la care Saviuc fusese condamnat înainte, astfel că individul va trebui să execute, în total, şase ani în penitenciar. Valentin Vasa, ultimul dintre acuzaţi, a fost găsit vinovat de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave şi condamnat la o pedeapsă de şase ani şi opt luni. Rămâne de văzut dacă magistraţii Curţii de Apel Constanţa vor menţine pedepsele dispuse de Tribunalul Constanţa sau dacă vor decide că se impune rejudecarea procesului, aşa cum au cerut suspecţii.