Cum vedea Laurenţiu Mironescu flota română, înainte de arest
Cum vedea Laurenţiu Mironescu flota română, înainte de arest


„(...) Dacă ar fi să spunem o poveste în câteva rânduri, ea ar suna cam aşa: la 31 decembrie 1989 am avut o flotă naţională de 310 nave, cu o vârstă medie de aproximativ 16 ani, născută de economia socialistă, cu standard tehnic submediocru, destinată economiei socialiste care o subvenţiona masiv. După 1990, subvenţia de stat n-a mai sosit, flota naţională a sucombat. Ecoul în media a fost mult mai spectaculos decât această poveste.
În realitate, aceasta a fost trista situaţie: administraţia României nu a fost pregătită să gestioneze acest bun naţional odată azvârlit în trista viaţă nesubvenţionată", se arată în editorialul lui Laurenţiu Mironescu. Fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor continuă afirmând că Navrom-ul s-a împărţit în trei companii, ce s-au atomizat în căutare de finanţare, care n-a mai venit, navele au fost arestate pentru datorii, vândute, second hand sau fier vechi. „Unele meritau această soartă, multe, nu. România are câţiva armatori, nu mulţi, cu nave în proprietate sau coproprietate. Dintr-un cumul de motive, acest parc de nave este înmatriculat sub alte pavilioane. Întrebarea impusă de această stare de lucruri ar fi: suntem astăzi, după atâta vreme, pregătiţi să arborăm pavilionul la pupa unei nave comerciale? Chiar astăzi, probabil că nu. Cu o viziune, cu o strategie reală în transporturi care să dea portului maritim Constanţa rolul de inimă care pompează trafic intermodal şi să-l trateze ca atare, cu o altă mentalitate faţă de banul investit în transportul pe apă, România poate scoate capul în lumea maritimă", conform revistei. Mai mult decât atât, Mironescu consideră că argumentul uman nu ne lipseşte, în definitiv, aproximativ 35.000 de români navigă în lumea largă, 35.000 de români „culeg căpşunile" de pe mare şi subvenţionează bugetul României. „Aceşti oameni ne ţin în piaţa maritimă a lumii. Pentru ei avem Autoritatea Navală, universităţi maritime şi instituţii de pregătire în domeniu. Pentru ei rămâne să avem şi vapoare ...", conform editorialului semnat de CLC Laurenţiu Mironescu, preşedintele Ligii Navale Române.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
- Mache 14 Jun, 2011 08:18 Laurentiu, mi-au dat lacrimile!