Decizia Curţii de Apel Bucureşti Ce constănţeni mai sunt pe „lista neagră" a CNSAS

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au mai hotărât că şi Tudorel Milea şi Constantin Manea au fost lucrători ai Securităţii

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis, în urmă cu scurt timp, o serie de cereri formulate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii cu privire la constatarea calităţii de lucrători ai Securităţii a cinci persoane. Printre aceste se numără şi Jenică Hogaş, fostul şef al Serviciului Român de Informaţii - Structura Teritorială Constanţa, care ar fi dispus măsuri ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi interceptări ale convorbirilor telefonice şi ale corespondenţei pe motive politice.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii arată că Jenică Hogaş, fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Constanţa, a deţinut „gradele de căpitan în cadrul Inspectoratului de Securitate al Municipiului Bucureşti, Serviciul 0544 (1981, 1986, 1987), maior în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti, Serviciul 310 (1988), şi, respectiv, în cadrul Direcţiei a III-a, Serviciul 9, Biroul 2 (1989), calitate în care, în contextul supravegherii informatice a unei persoane semnalată pentru relaţii cu persoane străine şi rude în Occident" ar fi derulat mai multe măsuri prin intermediul cărora a dirijat reţeaua informatică pentru a obţine informaţii despre o persoană. „(...) În contextul urmăririi de către Securitate a unui redactor al Agenţiei Agerpres, pârâtul Hogaş Jenică a consemnat următoarele: «La data de 12.09.1989, tov. col. Rădulescu Emil, locţiitorul şefului Direcţiei a III-a, l-a informat pe directorul general al Agerpres despre situaţia familială a numitului R.T., respectiv despre faptul că un cumnat al său (fratele soţiei) este trădător de ţară. În contextul discuţiei s-a exprimat opinia că «într-o instituţie ca Agerpres nu au ce să caute rude apropiate ale unor trădători». R.T. este redactor la sectorul «Documentare sinteză» din Agerpres; se afla în preocuparea organelor noastre, fiind lucrat prin mapa de verificare pentru a stabili natura legăturilor sale cu cumnatul (trădător) din SUA»", potrivit celor consemnate în dosarul 7817/2/2009.

Caricaturist, pe „lista neagră"

Prin măsurile dispuse, fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Constanţa ar fi suprimat şi îngrădit dreptul la libera exprimare şi libertatea opiniilor şi dreptul la viaţă. Un alt individ despre care Curtea de Apel Bucureşti a precizat că a fost lucrător al Securităţii este Florin Ciucureanu, care ar fi avut gradele de maior în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Tulcea, Biroul 3 (1976, 1977, 1978 şi 1979) şi respectiv, locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Tulcea, Biroul de Securitate Sulina, (1975, 1988). „În această calitate, în contextul urmării informative a unui preot semnalat că întreţinea «relaţii suspecte cu laici şi preoţi romano şi greco-catolici din ţară şi străinătate», pârâtul a derulat următoarele măsuri specifice muncii de Securitate: verificarea legăturilor persoanei urmărire, dirijarea reţelei informative pentru a obţine date şi informaţii despre «activitatea lui, comportare, precum şi materiale de cunoaştere», investigaţii «la locurile unde a mai funcţionat, precum şi la domiciliul său», interceptarea convorbirilor telefonice", se mai arată în dosarul 6439/2/2010.

Revoluţionar

Un alt „lucrător al Securităţii", după cum a decis Curtea de Apel Bucureşti, este Emil Stoica, persoană care, având gradul de maior în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa, Serviciul III, ar fi propus luarea în evidenţa dosarului de problemă a unei persoane semnalată că întreţine corespondenţă cu un cetăţean vest-german. Ulterior, Emil Stoica ar fi propus mai multe măsuri informativ-operative. Mai mult decât atât, subiectului i-au fost copiate matriţele cheilor de la casă unde au fost instalate mijloace de ascultare şi i-a fost interceptată corespondenţa internă şi externă pe o perioadă de şase luni. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au mai hotărât că şi Tudorel Milea şi Constantin Manea au fost lucrători ai Securităţii. Primul ar fi avut în colimator un caricaturist, căruia i-ar fi încălcat dreptul la liberă exprimare şi pentru care „a pus o vorbă bună" să nu obţină paşaport. Constantin Manea, deţinător al titlului de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, ar fi avut gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Judeţean, Sectorul 3, poziţie din care ar fi dirijat reţeaua informativă să culeagă informaţii despre un ghid turistic. Constantin Manea ar fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.