Degradarea monumentelor, la apogeu

Furtul vestigiilor, un flagel al societatii

In ultimii ani, obiectivele arheologice de pe raza judetului Constanta au fost pur si simplu "asaltate" de cautatorii de comori * Goana dupa inavutire implica distrugerea iremediabila a unor monumente de o valoare inestimabila * Din nefericire, reactia autoritatilor in ceea ce priveste protejarea si conservarea acestor vestigii este aproape inexistenta * Printre monumentele "preferate" de infractori se numara Adancata, Histria, Capidava si chiar Mormantul Pictat din Constanta, acesta din urma situat in apropierea Plajei Modern

Angrenati in complexitatea si viteza unei existente furibunde uitam, de multe ori, ca traim intr-o lume care trebuie sa se refuleze prin cultura, nu prin agresivitate si ignoranta. Din nefericire, prin aceste doua atribute se caracterizeaza atitudinea autoritatilor locale constantene, in privinta conservarii si securizarii numeroaselor monumente arheologice. Aceasta atitudine dezinteresata a incurajat un amplu fenomen infractional, devenit adevarat flagel, anume furtul si comertul de obiecte istorice cu valoare de patrimoniu national sau universal. Retele internationale de asa-numiti cautatori de comori isi desfasoara cu mult succes activitatea si in tara noastra, mai cu seama in judetul Constanta. Ei sunt ajutati si de legislatia slab restrictiva din domeniu. Numarul monumentelor, al obiectelor de arta, al pieselor de armament sau al monedelor care au disparut din marile santiere arheologice dobrogene este imposibil de estimat. In ultima vreme, s-au inregistrat cateva succese in recuperarea unor importante obiecte de patrimoniu, fie prin actiunea Politiei de Patrimoniu, fie prin achizitionarea lor de catre Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie. In mod completamente ironic, majoritatea hotilor devin "colaboratori" ai muzeului, deoarece ei vand institutiei obiectele gasite prin metode ilegale - detectoare de metale etc. Importantele cetati elenistice si romane din jumatatea sudica a Dobrogei (Histria, Callatis, Adamclisi, Capidava) sunt tinte predilecte pentru acesti asa-zisi "cautatori de comori", valoarea monumentelor fiind una deosebita. Rolul distructiv iremediabil al actiunilor respective este evidentiat de faptul ca o statueta de marmura, o piesa ceramica, o moneda s.a. isi pierde valoarea istorica, daca este scoasa din contextul in care a fost descoperita. Dar lacomia castigului cu orice pret, lipsa de educatie si inconstienta duc la perpetuarea acestui flagel. Anul acesta, la Adancata, intr-o cetate getica de mare intindere, ramasa inca necercetata, au fost furate prin consacrata metoda a detectoarelor de metale, un numar insemnat de tetradrahme histriene de argint, precum si peste 40 de varfuri de sageti premonetare. De asemenea, s-au identificat urme ale unor sapaturi clandestine in incinta davei. Piesele au fost recuperate si reintegrate in patrimoniul national, printr-o campanie de achizitii realizata de institutia muzeala constanteana. La Capidava, castru roman de referinta, dr. Zizi Covacef a gasit in vara trecuta o serie de gropi circulare amplasate in apropierea unui important edificiu, indicand prezenta asidua a "cautatorilor de comori". O situatie comuna intalnita pe majoritatea santierelor dobrogene s-a inregistrat anul acesta la Ulmetum. De regula, dupa incheierea unei campanii arheologice dintr-un an, sectorul se acopera cu o folie, avand rolul de a proteja suprafata cercetata. In acest caz, hotii au inlaturat folia si au furat vestigiile respective.Notorietatea Mormantului Pictat de la Tomis, capodopera de secol II d.H., i-a determinat pe hoti sa faca o "vizita". Neavand nimic de furat, s-au orientat catre aparatele de masurare a temperaturii si umiditatii. In privinta mormantului pictat exista o ciudata enigma, anume faptul ca un monument de o asemenea valoare artistica nu este amenajat pentru accesul publicului. Tendinta nefireasca este continuata de statutul monumentelor istorice, care nu sunt administrate de specialistii muzeului, ci de Ministerul Culturii si Cultelor sau de autoritatile locale. Masura reprezinta reteta ideala a esecului conservarii monumentelor istorice, o simpla privire prin zona peninsulara a orasului ducand la concluzii patetice. Obiectivele istorice constantene se afla intr-o stare de degradare infioratoare, fara precedent.