Dicţionarul spionilor Frânturi din limbajul codat al SRI (Document)

Risc imagologic, situaţie de criză comunicaţională, război informaţional şi, mai ales, human intelligence (HUMINT), imagery intelligence (IMINT), early warning - sunt termeni care ar putea să nu însemne mare lucru pentru noi, oamenii obişnuiţi, în viaţa de zi cu zi. În ochii Serviciului Român de Informaţii şi în cei ai serviciilor secrete în general aceştia au însă o rezonanţă aparte şi o însemnătate pe care, fără ghidare, o putem cel mult intui. Şi totuşi, sintagme pe care înainte le prindeam doar din filmele de spionaj, acum ne sunt la îndemână. ZIUA de Constanţa vă dezvăluie Lexicon-ul SRI, din sursă oficială.

Pentru asigurarea unei minime transparenţe garantate prin lege, SRI-ul are afişat pe pagina oficială de internet un aşa-numit Lexicon, unde sunt explicaţi termenii folosiţi curent de presupuşi „spioni" în ceea ce putem doar presupune a fi „limbaje codate" sau „coduri". Astfel, definiţia oficial acceptată de SRI pentru riscul imagologic, de pildă, se referă la acesta ca fiind o sintagmă utilizată „pentru a desemna probabilitatea producerii unor consecinţe negative în planul imaginii instituţiei / organizaţiei, ca urmare a implicării inoportune în procesul comunicaţional din spaţiul public, comunicării publice defectuoase ori a deficienţelor existente în planul executării atribuţiilor legale". Cu alte cuvinte, ori de câte ori SRI decide să intervină în jocul actorilor din spaţiul public (de exemplu, în schimburile de presupuneri, idei sau impresii ale politicienilor sau ale potenţaţilor zilei) sau, din contră, decide să nu intervină, hotărârea este bazată pe un calcul al riscului imagologic, în care se analizează oportunitatea respectivei intervenţii. Fireşte, exemplele de utilizare a sintagmei nu se opresc aici şi nu sunt limitate la SRI, orice instituţie putând să-şi calculeze riscul imagologic.

Manifestările bruşte, neanticipate de SRI

Iar dacă tot suntem mai mult sau mai puţin la capitolul comunicare, este de precizat că, în accepţiunea SRI, situaţia de criză comnunicaţională reprezintă o „manifestare bruscă şi neaşteptată a unor disfuncţii şi deficienţe majore în planul comunicării publice, generate de factor interni şi externi, obiectivi şi subiectivi, care afectează relaţiile instituţiei / organizaţiei cu autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale sau alte categorii de public, deteriorează grav credibilitatea acestuia şi necesită măsuri ferme şi operative de gestionare". Pentru a ne simţi cu adevărat într-un film de spionaj, la rândul său, războiul informaţional este o formă de conflict având ca obiect controlul informaţiei. „Mizele controlului informaţional se situează la mai multe niveluri: controlul tehnologiei informaţiei (reţele informatice de orice natură, sateliţi, mijloace de difuzare); controlul accesului la informaţie (activităţi de informaţii şi contrainformaţii); credibilitatea informaţiei (propagandă, dezinformare, etc)".

HUMINT, IMINT şi early warning

Human intelligence, HUMINT-ul amintit anterior, desemnează acea categorie de informaţii extrase din informaţiile culese şi furnizate de sursele umane. La rândul său, imagery intelligence sau IMINT-ul reprezintă în fapt informaţiile culese prin imagini optice. Activitatea de early warning „reprezintă detectarea şi culegerea indiciilor de criză şi a informaţiilor din momentul apariţiei lor, în scopul câştigării de timp". Activitatea desfăşurată în cadrul SRI presupune lucru cu termeni gen „a cifra", ce s-ar traduce prin acţiunea de a pune un text într-o formă care nu poate fi înţeleasă cu ajutorul unui sistem cifrat, sau „clasare" - desemnând acţiunea de a restrânge autorizaţia de acces la o informaţie, despre care SRI precizează că „este vorba de o măsură de securitate exclusivă care nu are niciun efect asupra conţinutului informaţiei (...) are ca obiect protejarea conţinutului informaţiei sau sursei informaţiei".

Persona non grata şi publicul-ţintă

De asemenea, ofiţerii SRI operează şi cu termeni precum „colaborare", ce se referă la „modalitatea concretă prin care autorităţi sau instituţii publice ori organizaţiile de drept privat, servicii de informaţii, contrainformaţii şi securitate acţionează, pe baza şi în executarea dispoziţiilor legii, prin contribuţii efective, pentru iniţierea, dezvoltarea şi derularea unor proiecte sau programe care vizează realizarea unor obiective de interes comun". În accepţiunea Serviciului Român de Informaţii, compartimentarea este o metodă de lucru a serviciilor de informaţii menită să clasifice informaţiile într-un mod strict în vederea protejării surselor şi a metodelor de analiză în interiorul aceluiaşi serviciu de informaţii. Mai multe despre sintagme precum „control parlamentar", „doctrina informaţiilor pentru securitate", „feed-back", „informaţii clasificate", dar şi „persona non grata", „public-ţintă" şi „sistemul naţional de management al crizelor" citiţi în ediţia online a cotidianului nostru, unde puteţi ataşat Lexiconul SRI.