Dosar penal la Judecătoria Constanţa Klaus Zander – victimă, copiii - inculpaţi! Germanul nu a cerut daune

Pe tot parcursul procesului, Klaus Zander a refuzat să se constituie parte civilă în cauză şi nu le-a cerut niciun ban, cu titlul de despăgubiri morale, copiilor

Grave acuzaţii de proxenetism şi acte sexuale cu minori au fost aduse de procurorii bucureşteni afaceristului german Klaus Zander. Surse extrajudiciare au început să scoată la iveală tot mai multe detalii despre eventualele aventuri homosexuale pe care Zander le-ar fi avut prin diferite oraşe ale ţării, inclusiv Constanţa. În acest context, este de menţionat că trei băieţi, cu vârste cuprinse între 17 şi 21 de ani, au fost judecaţi şi condamnaţi la Constanţa în urmă cu circa trei ani, pentru furt calificat. Întâmplător sau nu, „victima" celor trei tineri a fost Klaus Zander, care a refuzat să le ceară daune minorilor.

Întreaga poveste a prădării lui Zander se află în dosarul cu numărul 4001/212/2008 al Judecătoriei Constanţa. În procesul de furt calificat ce corespunde acestui indicativ, Ionuţ Curelariu, Constantin Daniel Iosif şi Mustafa Denis Anca au figurat ca inculpaţi, în timp ce Klaus Zander a avut statutul, culmea, de parte vătămată, fiind reprezentant prin Viorel Latiş. Aspecte interesante din proces atrag atenţia încă de la o primă privire. Anume, faptul că suspecţii s-au dus glonţ la apartamentul lui Zander, din zona Faleză Nord, într-un moment în care ştiau că nu era nimeni acasă şi au furat ce-au prins. Cu alte cuvinte, s-ar părea că băieţii s-ar fi dus „la pont", cel puţin unul dintre ei ştiind cu siguranţă unde trebuie să dea lovitura, pentru a nu se întoarce cu mâinile goale. De unde ştia băiatul unde să meargă sau cum de ştia că nu este nimeni acasă - sunt întrebări care nu au atras atenţia anchetatorilor, din câte se pare. Totuşi, în lumina acuzaţiilor aduse afaceristului german, de proxenetism şi sex cu minori, s-ar putea totuşi ca aceste întrebări să suscite, cel puţin la acest moment, un interes în ochii oamenilor legii.

Adolescentul ştia unde locuieşte Zander

Conform actelor de la dosar, lui Klaus Zander i-a fost spart apartamentul în noaptea de 6 spre 7 februarie 2008. Cazul privind furtul propriu-zis a fost soluţionat prin sentinţa penală nr. 795 din 18 iulie 2008, pronunţată de completul prezidat de magistratul Alina Elena Marin, din cadrul Secţiei penale a Judecătoriei Constanţa. Instanţa a pronunţat verdictul „vinovat" pentru cei trei copii, doi dintre ei fiind internaţi în Centrul de Reeducare Găeşti, iar al treilea fiind condamnat la închisoare cu suspendare sub supraveghere. Pe tot parcursul procesului, Klaus Zander a refuzat să se constituie parte civilă în cauză şi nu le-a cerut niciun ban cu titlul de despăgubiri morale minorilor. Conform actelor oficiale, prin rechizitoriul nr. 1390/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, Ionuţ Curelariu, Constantin Daniel Iosif şi Mustafa Denis Anca, primul în vârstă de 21 de ani, iar ceilalţi doi în vârstă de 17 ani la momentul respectiv, au fost trimişi în judecată pentru furt calificat. Pe scurt, cei trei erau acuzaţi că, în noaptea de 6 spre 7 februarie 2008, i-au sparta apartamentul lui Klaus Zander, de unde au furat mai multe bunuri, în valoare totală de 1.500 de lei. Prejudiciul a fost recuperat integral. Dar să vedem ce spune instanţa: „În seara zilei de 06.02.2008, cei trei inculpaţi s-au întâlnit într-o sală de Internet din zona Dacia, din mun. Constanţa. După o anumită perioadă de timp petrecută în locaţia respectivă, pentru a face rost de bani pentru a cumpăra alimente, inculpaţii s-au deplasat pe strada Pescarilor (...), unde inculpatul Curelariu Ionuţ avea cunoştinţă că locuieşte partea vătămată, cetăţeanul german Zander Klaus". Aşa cum am menţionat anterior, nimeni nu pare să-şi fi pus întrebarea de unde ştia Ionuţ Curelariu, în vârstă de 21 de ani, copil fără prea mare pregătire, potrivit actelor de la dosar, unde locuieşte „cetăţeanul german Zander Klaus". Însă aceasta este o altă poveste.

O pungă de zahăr în apartament

Revenind la furtul căruia Zander i-a căzut victimă, instanţa a relatat în continuare că „inculpaţii au pătruns în bloc prin formarea codului de acces al interfonului, cunoscut, de asemenea, de către Curelariu Ionuţ". „În continuare, au urcat la etajul 8 (...), unde s-au asigurat (sunând şi bătând la uşa apartamentului) că nu este nimeni acasă". Iar, pentru că locuinţa părea goală, cei trei adolescenţi au ieşit pe acoperişul blocului, de unde au coborât pe terasa apartamentului, unde norocul le-a surâs din nou: printr-o uşă găsită descuiată, minorii au intrat în apartament. „Cei trei inculpaţi au căutat prin apartament mâncare, dar au găsit doar o pungă de zahăr", se arată în hotărârea instanţei. „În continuare, au luat mai multe bunuri, respectiv un aparat DVD Sony, cinci boxe, un subwoofer, o telecomandă, un cablu cu mufe DVD - TV, o antenă, un binoclu şi patru certificate de garanţie, pe care le-au încărcat cu sacoşe". Încărcaţi cu „bunătăţile" lui Zander, copiii au plecat din apartament pe unde au intrat, iar noaptea următoare şi-au petrecut-o în scara unui alt bloc, cu gândul ca, a doua zi dimineaţă, să vândă bunurile la amanet. Pentru că nu aveau acte de identitate, tinerii s-au dus la un prieten al lui Mustafa Denis Anca, pe nume Zechere Amiş, pe care l-au rugat să le amaneteze bunurile, fără să îi spună de unde provin.

Găsiţi la intersecţie cu bunurile furate

Totuşi, lipsa actelor de provenienţă pentru bunuri i-a făcut pe angajaţii mai multor case de amanet să refuze să ia DVD-ul, boxele şi restul aparaturii. „În aceste condiţii, în jurul orelor 11.00, organele de poliţie i-au depistat pe martor şi pe inculpaţi, la intersecţia str. Cuza Vodă cu str. Gh. Manu, din mun. Constanţa, având bunurile sustrase asupra lor (filele 4-5 dosar urmărire penală)", au arătat judecătorii. În continuare, instanţa a mai precizat că bunurile au fost ridicate şi restituite, pe bază de dovadă, reprezentantului părţii vătămate, anume Viorel Latiş, „considerent pentru care nu au fost formulate pretenţii civile în cauză". „Inculpaţii au recunoscut, cu sinceritate, fapta comisă şi modalitatea de operare expusă anterior, împrejurare care se coroborează (...) cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză". Judecătorii constănţeni au apreciat că, deşi fapta de furt calificat imputată celor doi minori şi suspectului major a fost dovedită de procurori, minorii nu ar trebui aspru pedepsiţi. „Este convingerea instanţei că nu a fost probată necesitatea aplicării unei pedepse inculpaţilor minori, în situaţia de faţă", se arată în hotărâre.

Patru clase şi familii dezorganizate

„Astfel, faţă de modalitatea concretă de săvârşire a faptei - prin escaladare, împreună cu un alt participant major -, faţă de gradul de pericol social demonstrat de conduita inculpaţilor, faţă de prejudiciul produs, recuperat integral, faţă de atitudinea procesuală sinceră a inculpaţilor, apreciază că aplicarea unei măsuri educative este sancţiunea cea mai adecvată şi cea mai justă, în contextul faptic dat". În legătură cu Constantin Daniel Iosif, judecătorii au reţinut faptul că provine dintr-o familie dezorganizată, după ce părinţii săi s-au despărţit când avea patru ani, şi a mers la şcoală doar până în clasa a patra. La rândul lui, Mustafa Denis Anca provine şi el dintr-o familie dezorganizată, părinţii lui fiind despărţiţi încă de când copilul avea trei ani şi având ca studii tot patru clase. „În aceste condiţii, văzând vârsta fragedă a minorilor, faptul că, la acest moment, sunt lipsiţi de suportul moral şi material al familiilor, dar necesită cu stringenţă măsuri competente de ocrotire, instanţa apreciază oportună integrarea fiecăruia dintre ei într-un sistem instituţionalizat, de supraveghere şi educare, în vederea reformării sociale şi a restructurării sistemului de valori, astfel încât va dispune în consecinţă". Astfel, minorii au fost internaţi în Centrul de Reeducare Găeşti. Ionuţ Curelariu, cu studii de şase clase şi aflat în grija unchiului său, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Nu în ultimul rând, în sentinţa Judecătoriei Constanţa se arată că instanţa „ia act că partea vătămată, Zander Klaus, prin reprezentantul Latiş Viorel, nu a formulat pretenţii civile, prejudiciul material fiind recuperat prin restituire".