Dosarul lui Mazare - procesul merge mai departe
Dosarul lui Mazare - procesul merge mai departe

Conform art. 303 din Codul de procedură penală, „procesul penal se reia
din oficiu de îndată ce inculpatul poate participa la judecată"
De la bun început, adică de la trimiterea în judecată a celor 37 de
inculpaţi, au existat temeri că procesul se va lungi pe parcursul mai multor
ani, fără să se întâmple nimic notabil, aşa cum s-a petrecut, de altfel, cu
multe dintre cazurile „grele" de corupţie trimise în instanţă. Într-adevăr, la
aproape jumătate de an de când Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis
celebrul dosar 29/P/2005 la Curtea de Apel Bucureşti, acesta nu este cu niciun
pas mai aproape de începerea propriu-zisă a cercetării judecătoreşti. Chiar mai
mult decât atât, dat fiind că doi dintre suspecţi par a fi prea bolnavi pentru
a veni la proces, s-ar putea ca dosarul să fie suspendat pe termen
nedeterminat, până la însănătoşirea acestora.
Amânat a cincea oară
Concret, ieri, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti s-au văzut nevoiţi să
amâne din nou, pentru a cincea oară consecutiv, judecarea procesului, pe motiv
că Elena Ştefănescu şi Laura Mariana Leşe au lipsit, din motive medicale. Şi
mai interesant este faptul că avocaţii celor două au solicitat efectuarea unei
expertize medicale din care să reiasă că starea de sănătate nu le permite
clientelor lor să ia parte la desfăşurarea procesului. Potrivit alineatului 1
al articolului 303 din Codul de procedură penală, „când se constată pe baza
unei expertize medico-legale că inculpatul suferă de o boală gravă, care îl
împiedică să participe la judecată, instanţa dispune, prin încheiere,
suspendarea procesului penal până când starea sănătăţii inculpatului va permite
participarea acestuia la judecată". Totodată, alineatul 2 al aceluiaşi articol
prevede faptul că „dacă sunt mai mulţi inculpaţi, iar temeiul suspendării priveşte
numai pe unul din ei şi disjungerea nu este posibilă, se dispune suspendarea
întregii cauze". Cu toate acestea, conform aceluiaşi articol, încheierea prin
care s-a decis suspendarea procesului „poate fi atacată separat cu recurs în
termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare,
pentru cei lipsă".
Procesul continuă
Pe de altă parte, chiar dacă judecătorii ar pronunţa o decizie de suspendare a cauzei, „procesul penal se reia din oficiu de îndată ce inculpatul poate participa la judecată", iar „instanţa este obligată să se informeze periodic dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea procesului penal". În speţa de faţă, Curtea de Apel Bucureşti a încuviinţat efectuarea expertizelor medico-legale pentru cele două inculpate aflate într-o stare de sănătate precară. În funcţie de rezultatele acestor expertize, instanţa va decide dacă se impune sau nu suspendarea procesului, pentru toţi suspecţii sau doar pentru cele două persoane. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie, Laura Mariana Leşe, „notar public în Bucureşti şi notificator", este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice şi asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni. La rândul său, Elena Ştefănescu, o pensionară din Constanţa, „cedentă de drepturi succesorale", este trimisă în judecată pentru „complicitate la falsul intelectual comis de notarul public Darie Ruxandra Luminiţa, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni". Judecătorii au stabilit o nouă înfăţişare în dosar, pentru data de 27 mai. Pe 28 octombrie 2008, primarul Constanţei, Radu Mazăre, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte 36 de persoane, pentru „restituirea şi atribuirea nelegală a unor suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză". Prejudiciul care li se impută celor 37 de suspecţi se ridică la circa 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului, iar 36,16 milioane de euro, prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp