Dosarul Portul şi Legea Lustraţiei

În CV-ul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la capitolul „Carieră profesională", se arată că între anii 1980 - 1994 a exercitat funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi.

Mult discutată în ultima perioadă, mai ales pe fondul apropiatei campanii electorale, Legea Lustraţiei ar putea avea ramificaţii nebănuite, unele dintre ele ducând chiar la celebra anchetă „Portul", în care procurorii anticorupţie au vizat anihilarea sistemului paralegal de vămuire a mărfurilor în porturile constănţene. Foarte interesant, potrivit Lumeajustitiei.ro, însăşi judecătoarea Livia Stanciu, preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ar putea risca să fie nevoită să-şi părăsească funcţia în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Lustraţiei. Întâmplător sau nu, judecătoarea Livia Stanciu este unul dintre magistraţii prin mâinile cărora a trecut celebrul dosar „Portul", de la Constanţa.

În numărul de ieri, jurnaliştii bucureşteni de la Lumeajustitiei.ro menţionau că preşedintele Curţii Supreme ar putea fi obligată să-şi părăsească funcţia la momentul intrării în vigoare a Legii Lustraţiei dat fiind că aceasta „a fost înainte de 1989, conform CV-ului publicat pe site-ul instanţei supreme, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, ceea ce echivalează, în accepţiunea Legii Lustraţiei, cu apartenenţa la «structurile de putere şi aparatul represiv al regimului comunist»". Potrivit aceleiaşi surse, care citează Legea Lustraţiei, „cei care au ocupat înainte de 1989 funcţia de procuror nu pot, timp de cinci ani de la intrarea în vigoare a Legii Lustraţiei, să ocupe funcţia de preşedinte ori vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie". Mai mult, „cei care ocupă o astfel de funcţie în momentul intrării în vigoare a Legii Lustraţiei încetează exercitarea acesteia la 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii".

Legătura cu Portul

Astfel, în CV-ul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la capitolul „Carieră profesională", se arată că între anii 1980 - 1994 a exercitat funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi. Revenind însă la dosarul Portul, în care sunt puşi sub acuzare şefii vămilor constănţene, alături de senatorul Mircea Banias, este de menţionat că preşedintele Curţii Supreme este unul dintre magistraţii acestei instanţe cărora le-a revenit competenţa de a verifica legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse în cazul suspecţilor. Astfel, judecătorul bucureştean a prezidat Completul de 5 Judecători care, în luna octombrie 2011, a admis recursul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a hotărât prelungirea mandatelor de arestare preventivă emise pentru o parte dintre suspecţii din anchetă, în frunte cu Sunai Cadîr, şeful Regionalei Vamale Constanţa, Eugen Bogatu, fostul director portuar, dar şi Liviu Adrian Durbac, fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. Aşa cum menţionam în ediţiile anterioare, la momentul respectiv, din complet au mai făcut parte judecătorii Gheorghe Florea, Cristina Rotaru, Sofica Dumitraşcu şi Ioana Bogdan.