Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
04:59 05 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Erdinci si Gonzales sunt agentii unei importante retele de trafic de monede si antichitati

ro

13 Oct, 2004 00:00 2893 Marime text

In anii 90, un cetatean roman de etnie turca, pe nume Mehmet Erdinci, a pus la punct o retea de trafic cu monede din aur si alte obiecte de patrimoniu * Erdinci a urmat cursurile unei scoli de detectivi particulari, la Casa de Cultura din Constanta, organizate de o societate de protectie si paza * "Detectivul" a deprins tehnicile de investigatii speciale, pe care ulterior le-a aplicat in filarea unor personaje importante din comunitatea oamenilor de afaceri turci din Constanta * Surse din anturajul sau declara ca acesta colecta sume de bani de la diverse placintarii ale afaceristilor turci din Constanta, pe care ii santaja cu informatiile obtinute * In anul 1995, individul a fost contactat de reprezentantii unei fundatii din Republica Turcia, care i-au oferit un stagiu de specializare in tehnicile de investigatii, intr-o localitate din estul acestei tari * Dupa specializare, turcul s-a intors in tara, aducand cu sine un detector de metale, iar la scurt timp a achizitionat un teren in satul Miristea * Noua proprietate a lui Erdinci, intinsa pe o suprafata de 800 de metri patrati, era un fost cimitir musulman abandonat * In anul 1997, turcul a solicitat consultanta din partea unor specialisti in numismatica, referitor la valoarea de patrimoniu a unei monede din aur cu un diametru de 4,5 centimetri, inscriptionata cu o grafie arabica * Printr-o filiera condusa de unul din sefii miscarii Bahai din Romania, spaniolul Juan Gonzales, o fotografie a monedei a fost trimisa la Bursa din Londra, unde o renumita casa de licitatii a evaluat-o la 50.000 de lire sterline * Acelasi spaniol a efectuat "prospectiuni" in casele unor batrani din Bucuresti unde a fotografiat obiecte rare de mobilier, bijuterii, sau piese de arta si manufactura de valoare

Meseria de cautator de comori este una din cele mai riscante, dar si mai banoase preocupari. Cautatorii fac parte dintr-o tagma aparte, in cadrul careia exista coduri de conduita si norme absolut particulare. Acesta este si motivul pentru care practicantii meseriei nu cad aproape niciodata in plasa oamenilor legii. Cu toate acestea, pe raza santierelor arheologice exista semne indubitabile privind interesul si prezenta acestora. Un cautator norocos poate castiga zeci si sute de mii de dolari sau lire sterline, de pe urma monedelor din aur sau argint descoperite in cele mai ciudate locuri si moduri posibile. Din pacate, despre acest domeniu exista doar marturii verbale. In randul numismatilor profesionisti circula o poveste absolut captivanta referitoare la existenta unei emisii extrem de reduse a unei monede cu efigia Gemenilor, aceasta fiind descoperita pe raza santierului arheologic de la cetatea antica Histria. In lume exista doar patru asemenea exemplare. Moneda a fost evaluata la Bursa din Londra si ulterior vanduta la suma de 500.000 de lire sterline. Cu siguranta ca domeniul nu ar prezenta aceste avantaje fantastice, daca nu ar exista colectionari fanatici, proveniti din familii cu o moralitate pervertita de o situatie materiala de-a dreptul opulenta. La o asemenea lume buna, secretul este pastrat cu sfintenie, potrivit unei variante interesante a Legii Omertei. Surse care au activat in filiera romaneasca a traficantilor de monede si alte valori de patrimoniu confirma faptul ca legaturile cu potentialii cumparatori si cu firme de evaluare de la Bursa din Londra au fost asigurate de miscarea Bahai si de unul din liderii acesteia, spaniolul Juan Gonzales. Lumea afaceristilor turci din Constanta nu este straina de toate aceste tranzactii.

Cautatorul Erdinci Mehmet a fost specializat in estul Turciei

Unul din membrii filierei este, potrivit surselor noastre, cetateanul roman de etnie turca, Erdinci Mehmet. Acesta a urmat la inceputul anilor 90 o scoala de detectivi particulari, la Casa de Cultura din Constanta, in organizarea unei societati de protectie si paza. Erdinci s-a specializat in investigatii speciale, deprinzand diferite tehnici de filaj. Dupa terminarea cursurilor, turcul a aplicat materia invatata pe spinarea catorva reprezentanti ai comunitatii oamenilor de afaceri turci din Constanta. Prin filaj si combinare de surse, acesta a intrat in posesia unor informatii confidentiale, in baza carora si-a santajat victimele. Inainte de anul 1995, Erdinci colecta sume de bani de la placintariile si restaurantele turcilor. In acelasi an, el a fost contactat de membrii unei fundatii din Turcia si de doi studenti sirieni de la Facultatea de Medicina. Acestia l-au trimis pe Erdinci la specializare in tehnicile de investigatie speciala, in Republica Turcia, intr-o localitate din extremitatea estica. "Detectivul" s-a intors in tara, dar nu cu mainile goale. El a adus cu sine un aparat de detectare a metalelor. In anul 1997, Erdinci a achizitionat un teren de 600 de metri patrati in satul Miristea din judetul Constanta. Noua proprietate era situata pe un fost cimitir turcesc. Aici, Erdinci a facut primele prospectiuni cu privire la posibilele elemente de tezaur pe care raposatii religiei islamice le-au luat cu ei in mormant. Sursele noastre spun ca, in cursul anului citat anterior, turcul s-ar fi prezentat la mai multi specialisti in numismatica, prezentandu-le spre evaluare o moneda din aur cu raza de 4,5 cm, inscriptionata cu o grafie arabica. Dat fiind vechimea monedei si starea excelenta de conservare a acesteia, turcul a refuzat sa o vanda in tara. Prin intermediul unor cunostinte, acesta a luat legatura cu un spaniol care activa in miscarea Bahai din Constanta, Jose Gonzales. "Pionierul", cum era cunoscut spaniolul, a fotografiat moneda, fata-verso, dupa care a expediat fotografiile la Londra, pe adresa unei societati de evaluare a obiectelor de patrimoniu, cu sediul in cladirea Bursei si mai apoi unei cunoscute case de licitatii. Evaluatorii au stabilit cu marja de eroare ca moneda ar putea avea o valoare de 50.000 de lire sterline. Intreaga poveste s-a consumat in anul 1998, iar dupa aceasta data urma monedei a fost stearsa. Cat despre Erdinci Mehmet, acesta inca mai face sapaturi.

Filiera spaniolului

Daca acest Erdinci a fost si inca este posibil sa mai aiba relatii stranse cu pionierul bahai, Jose Gonzales, conexiunile cu lumea colectionarilor de obiecte de arta au cunoscut o mare amploare. Gonzales a lucrat la un moment dat pe cont propriu, acesta folosind metode specializate de selectare a obiectelor ce ulterior urmau sa fi fost valorificate. Un caz concret este cel al unui imobil din Bucuresti aflat pe Splaiul Unirii. Imobilul apartinuse unei batrane care provenea dintr-o familie de oameni avuti, de o categorie sociala buna. Tot prin intermediul unor adepti ai credintei Bahai, rude ale acestei batrane, Gonzales a reusit sa aiba acces direct in domiciliul acesteia unde a executat mai multe serii de fotografii in care a surprins piese de mobilier vechi, mobila Stil, bijuterii, obiecte vechi cu valoare ce puteau fi valorificate pe piata colectionarilor. Reporterii nostri au intrat in posesia unui film executat de Gonzales in casa batranei din Bucuresti, pe acest cliseu fiind identificate piese de mobilier vechi din renumita marca "Bidermeyer", scaune stil cu tapiserii complicate, o masina de cusut marca "Singer", despre care spaniolul cunostea faptul ca ar putea ascunde o mare avere ( renumita placa de platina cautata de binecunoscutii colectionari de masini de cusut), monede de argint pandative de aur. Conform afirmatiilor sursei noastre, spaniolul ar fi trimis o serie de fotografii facute la domiciliul batranei in Marea Britanie, pentru a fi evaluate si ulterior efectuate comenzile de achizitie. Corespondentul din Anglia al spaniolului era tot un membru al comunitatii bahai britanice. "Modus operandi" practicat de spaniol presupunea o atenta selectare a obiectelor vechi si de arta cu mare valoare, dupa care proceda la achizitionare. De obicei, selecta persoane in varsta cu un nivel de trai sub decenta sau oameni simpli fara cultura pe care-i putea manipula in voie. Nu se cunoaste inca ce nivel au atins afacerile spaniolului cu obiecte de arta, antichitati si piese de numismatica, sau ce metode folosea pentru scoaterea a acestora din tara, dar este foarte posibil ca acesta sa fie in relatii foarte stranse cu mafia romaneasca din acest domeniu si despre a carei activitate intensa a facut subiectul a numeroase interventii in presa centrala si locala.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii