Escrocata de patronul unei fabrici de mobila

Cu concursul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor

Eugenia Pretulencu a cumparat mobila de 3.700 de Euro, care avea grave defectiuni de fabricatie * Inspectorii OJPC au asigurat-o pe femeie ca vinovatul va repara toate defectiunile * Patronul fabricii Hermann Mob, Sorin Lungan, s-a folosit insa de tot felul de tertipuri pentru a nu repara mobila stricata * Inspectorul-sef al OJPC, Eugen Voineagu, il apara pe Lungan, spunand ca acesta a avut intentia de a repara mobila, dar cea care s-a opus a fost tocmai Pretulencu * El se foloseste de faptul ca nici unul dintre inspectorii pe care ii coordoneaza nu a intocmit vreo lista cu defectiunile mobilei * De aceea, Lungan pare dispus sa repare numai barul, ignorand defectele majore ale altor piese de mobilier * In acest fel, Eugenia Pretulencu nu poate beneficia de drepturile prevazute in certificatul de garantie

Eugenia Pretulencu a comandat firmei Hermann Mob SRL din Constanta, cu sediul in strada Industriala nr. 3, mobila in valoare de aproape 000 de Euro. Pretulencu a comandat doua dormitoare, o bucatarie, un bar, precum si un set de canapele si fotolii, pe care ulterior l-a refuzat, pentru ca nu piesele corespundeau comenzii date. Atunci cand a mers la fabrica sa ridice marfa, Eugenia Pretulencu a observat ca mobila prezinta "numeroase si grave deficiente de fabricatie" si a refuzat sa ridice mobila in acele conditii. Intr-adevar, mai multe piese de mobilier au orificii facute alandala si apoi astupate cu chit, in alte parti cuiele au perforat materialul in partea opusa, usile unor dulapuri sunt prea inguste si lasa spatii intre ele si dulapul propriu-zis, altele sunt zgariate si nu sunt montate corect. Intre ea si patronul fabricii de mobila, Sorin Lungan, s-a iscat o discutie aprinsa, fara ca femeia sa rezolve ceva. De aceea, a solicitat sprijinul inspectorilor OJPC. In dimineata zilei de 14 decembrie 2002, Eugenia Pretulencu a mers din nou la fabrica Hermann Mob, insotita de inspectorii Claudiu Reghintovschi si Gheorghita Mocanu. Dupa declaratiile pagubitei, Sorin Lungan a avut o atitudine total nepoliticoasa cu cei doi inspectori, refuzand sa le arate contractul pe care ar fi trebuit sa il incheie cu clientul care solicitase mobila, in speta Eugenia Pretulencu. Claudiu Reghintovschi neaga insa altercatia cu Lungan, spunand ca patronul fabricii de mobila nu a putut sa le prezinte actele pentru ca, in acel moment, contabila lipsea de la birou. Conflictul a fot aplanat printr-o discutie privata pe care inspectorul Mocanu si Lungan au purtat-o afara, "aproximativ zece minute". Pretulencu declara ca inspectorii OJPC au sfatuit-o sa ridice piesele de mobilier fara probleme, celelalte ramanand la fabrica pentru remediere. Crezand ca a rezolvat problema, Eugenia Pretulencu a achitat restul de bani pe care il mai datora societatii si a plecat acasa cu o parte din mobilier. Dupa cateva ore, masina care ii carase prima transa din mobila s-a intors si cu restul, inclusiv partile de mobilier cu defecte, pe care patronul Lungan se angajase sa le pastreze spre remediere. "Acesta a fost momentul in care mi-am dat seama ca am fost inselata, escrocata fara scrupule de Lungan Sorin", spune Eugenia Pretulencu.

OJPC a raspuns "abuziv, nefondat si in apararea agentului economic"

Pagubita l-a contactat telefonic de mai multe ori pe patronul fabricii de mobila, dar nu a reusit niciodata sa ajunga la vreun consens cu acesta. De aceea, pe data de 13 ianuarie 2003, a trimis la OJPC o reclamatie scrisa, inregistrata cu numarul 78, in care solicita ca firma sa ia mobila inapoi si sa ii returneze intreaga suma pe care o platise. In urma sesizarii, inspectorul-sef Eugen Voineagu si inspectorul Dumitru Mardare s-au prezentat acasa la Pretulencu pentru a vedea mobila cu pricina. "Pe motiv ca nu sunt de specialitate, nu au incheiat un proces-verbal de constatare, ci doar au vizualizat mobila, rugandu-ma pe mine sa intocmesc o lista cu toate deficientele, pe care dansii o vor recunoaste ca fiind valabila", ne-a declarat Pretulencu. Dupa aceasta vizita, Eugenia Pretulencu a fost invitata la sediul OJPC unde, in afara de inspectorii Voineagu si Mardare, era prezenta si o reprezentanta a fabricii, "doamna Irina". Nici de aceasta data, Pretulencu nu stie sa se fi incheiat un proces-verbal, insa femeia s-a ales cu o noua promisiune ca fabrica va lua toata mobila cu probleme, pentru a remedia deficientele, urmand ca receptia marfii sa se faca in prezenta unui reprezentant al OJPC. "In aceeasi zi, s-au prezentat la mine acasa doi muncitori de la fabrica, spunand ca au fost trimisi de domnul Lungan sa ridice barul, si nu toata mobila cu deficiente, asa cum s-a stabilit la OJPC. Pentru ca nu s-a incheiat un proces-verbal de constatare de catre un reprezentant al fabricii, pe baza caruia sa fie ridicata mobila de la mine de acasa, si de teama de a nu fi a doua oara escrocata, nu mi-am permis sa dau mobila din casa pe vorbe", ne-a declarat Eugenia Pretulencu. Pe data de 5 februarie 2003, femeia a primit si raspunsul la reclamatia pe care o trimisese la OJPC, raspuns pe care il considera "abuziv, nefondat si in masura sa apere interesele agentului economic, si nu drepturile cumparatorului" si paralel cu solicitarea din sesizare. Intr-adevar, in raspuns OJPC o anunta pe Pretulencu ca a dispus acordarea garantiei legale pentru produsele achizitionate de la societate, caci Sorin Lungan nici macar nu ii daduse femeii un certificat de garantie, iar paragraful doi precizeaza: "Dumneavoastra ati facut receptia prin contrasemnarea facturilor de marfa, asa cum rezulta din documentele originale, la OJPC ati prezentat copii neconforme in care semnatura dumneavoastra lipseste, inducandu-ne in eroare", iar mai jos Pretulencu este informata: "Pe perioada garantiei acordate produselor cumparate, beneficiati de remedierea deficientelor imputabile vanzatorului (producator)". Eugenia Pretulencu spune insa ca facturile pe care le-a lasat la OJPC nu erau semnate, intrucat erau exemplarele personale, pe care reprezentantii firmei i le dadusera ei spre pastrare si de aceea nu le-a mai semnat, dar stampila societatii, precum si semnatura fac sa nu existe nici un dubiu in ceea ce priveste autenticitatea actului.

Voineagu e de partea patronului fabricii

Inspectorul-sef al OJPC, Eugen Voineagu, afirma ca Eugenia Pretulencu este cea care a gresit, pentru ca nu ar fi vrut sa coopereze cu patronul Lungan, care ar fi fost dispus sa reconditioneze mobila. El mai spune ca a stabilit o vizita la Eugenia Pretulencu, dar femeia nu le-a deschis usa, in timp ce femeia sustine ca inspectorii au fost cei care nu au onorat invitatia. Din punctul de vedere al inspectorului-sef al OJPC, Lungan a facut tot ceea ce ii statea in putinta pentru a rezolva litigiul, dar acest lucru nu s-a intamplat din cauza Eugeniei Pretulencu. Claudiu Reghintovschi, care a insotit-o pe Pretulencu la fabrica, nu stie daca s-a intocmit vreun proces-verbal cu acea ocazie, dar isi aminteste ca Lungan a promis ca va remedia deficientele. Sorin Lungan, patronul societatii Hermann Mob, intoneaza acelasi refren ca si Eugen Voineagu. El spune ca toate deficientele au fost remediate din fabrica si ca a fost efectuata receptia marfii, asa ca el nu mai este raspunzator. Mai mult, Lungan a facut o plangere penala pentru denuntare calomnioasa impotriva Eugeniei Pretulencu, pentru ca i-a facut reclamatie la OJPC, pe motiv ca acest lucru a adus prejudicii firmei pe care o conduce. Dupa mai multe discutii, Lungan a fost nevoit sa accepte totusi ca este obligat sa repare defectiunile de fabricatie ale mobilei, conform prevederilor certificatului de garantie. El a acceptat sa stea de vorba cu Eugenia Pretulencu pentru a rezolva aceste defecte. In urma cu cateva zile, Pretulencu i-a telefonat lui Lungan pentru a discuta conditiile reparatiei mobilei, insa versiunea lui a fost aceeasi ca si in trecut: va trimite niste mesteri care sa repare barul, iar despre celelalte piese de mobilier cu vadite defecte nici nu vrea sa stea de vorba.