Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
19:45 12 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Fantana romana din care a baut Ovidius, redata Constantei

ro

07 Jul, 2004 00:00 1413 Marime text

Descoperirea arheologica din curtea Tribunalului va fi reabilitata in situ

Obiectivul istoric antic, unic in Europa, va fi reabilitat si introdus pe lista monumentelor istorice nationale * Arhitectura de exceptie a constructiei reprezinta o adevarata capodopera a inginerilor din antichitate * Pozitionarea, precum si modul de protejare a acestui obiectiv strategic denota faptul ca anticii tomitani erau foarte bine pregatiti din punct de vedere logistico-militar * Apa din fantana este potabila, iar debitul raului subteran care alimenteaza fantana este uimitor de mare * Primii care au baut apa din acea fantana au fost muncitorii care au efectuat descoperirea * Probele biologice, precum si analizele efectuate denota ca apa este buna de baut

In urma cu sapte ani de zile, in zona central-istorica a Constantei au fost demarate lucrarile de construire a unui nou sediu al Tribunalului Judetean Constanta. Data fiind natura terenului, extrem de bogat in vestigii istorice antice, lucrarile au debutat, de la bun inceput, cu o permanenta monitorizare din partea reprezentantilor Muzeului de Arheologie Constanta. Inca de la primele excavatii a fost descoperit initial un put cu un diametru neglijabil. Acesta era acoperit cu o lespede de piatra, care ulterior a fost distrusa de cupa excavatorului. In urma largirii buzei putului s-a descoperit ca, de fapt, constructorii se aflau in fata unei fantani antice de dimensiuni considerabile. Adancimea fantanii este in jur de 30 de metri, diametrul de 1,8 metri, iar pe fundul ei se afla apa potabila. Debitul adevaratului torent de apa din fantana este foarte mare, raul subteran care alimenteaza fantana curgand spre mare, in directia Portul Tomis-plaja "Modern". Cei mai curajosi dintre muncitorii de pe santier au reusit sa coboare, cu ajutorul unei saule, un recipient cu care au luat apa din fantana. Aceasta era rece si foarte buna la gust. Uimitor este faptul ca, in ciuda vechimii ei, aceasta este perfect conservata. Perfectiunea ghizdurilor din piatra care "tapeteaza" peretii fantanii, cilindricitatea acestora fara abateri de forma confera acestei fantani calitati unice. Fantana romana din centrul cetatii, situata in parcul de langa noua cladire a Judecatoriei, urmeaza acum sa fie reabilitata. Arheologul Traian Cliante, de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, ne-a declarat ca fantana in cauza este unul dintre elementele ce compuneau sistemul strategic de aprovizionare cu apa al orasului antic Tomis. In zona peninsulara, acest sistem era format din apeducte, cisterne de piatra si fantani, sistem de supravietuire strategic in cazul asediilor. In antichitate, romanii au reusit ca prin zona peninsulara a Constantei sa creeze adevarate capodopere arhitecturale si ingineresti, realizand un traseu subteran de apeducte care lega zona denumita acum "Cismea" de zona peninsulara a Constantei. Sistemul era asa de bine pus la punct, incat anticii Tomisului beneficiau de apa potabila proaspata si de foarte buna calitate, indiferent de situatie, chiar daca cetatea era asediata. Pe sub Constanta exista inca cisterne antice de piatra in care se puteau acumula mii de tone de apa potabila. De-a lungul timpului au fost descoperite accidental, in timpul lucrarilor de constructii si al excavatiilor, zeci de asemenea puturi sau fantani, dar nici unul din aceste obiective nu continea apa potabila. Acestea erau ori secate, ori astupate cu moloz, ori prin ele curgeau ape menajere, fiind folosite pe post de fose septice de locuitorii Constantei. Un astfel de exemplu este fantana descoperita in urma cu mai mult timp in zona cuprinsa intre strada Mircea cel Batran si Consulatul Greciei, aceasta fiind infundata de zeci de ani cu resturi menajere si pamant. Monumentul despre care vorbim acum a fost descoperit in urma cu sapte ani si cercetarile au aratat ca resturile de depuneri antice dateaza din secolele IV-VI d.Hr., ceea ce inseamna ca fantana a fost construita, cel mai probabil, la sfarsitul secolului III - inceputul secolului IV. Este perioada in care orasul a inceput sa se extinda, iar nevoia de surse suplimentare de apa a devenit stringenta. In urma descoperirii monumentului, amplasamentul cladirii Tribunalului a fost schimbat, mutandu-se cu cativa metri, astfel incat fantana sa nu fie distrusa. Data fiind importanta sa istorica, unica in Romania, monumentul a fost sigilat, fiind acoperit cu o placa de beton, pentru a fi protejat pe timpul lucrarilor. Executantii lucrarii au promis inca din acel moment sa fereasca fantana de orice ar fi putut afecta integritatea fizica a lucrarii antice. Totodata, societatea de constructii a promis sa efectueze si o amenajare arhitecturala a fantanii, menita sa integreze acest monument istoric in categoria obiectivelor istorice de maxima importanta, urmarind in acelasi timp sa identifice o formula optima de valorificare ca monument istoric. Pe 1 iulie 2004 au inceput lucrarile de reabilitare a fantanii, care va purta numele "Sorin Iacob", cel care a asigurat descoperirea, protejarea si conservarea in timpul lucrarilor de constructie a Tribunalului. La fata locului au fost deja aduse ghizduri de beton pentru partea superioara a fantanii, fiind pregatite si elementele decorative care urmeaza a impodobi gura fantanii. Planul de reabilitare a fost deja pus la punct, executia lucrarilor urmand a fi finalizata in acelasi timp cu darea in folosinta, oficial, a noului sediu al Tribunalului Judetean Constanta.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii