„File" din rechizitoriu Scopurile imediate şi mediate ale grupării Portul

La circa o lună de când cazul a fost trimis pe rolul instanţei de judecată, dosarul Portul continuă să stârnească interesul, prin „dezvăluirile" mai mult sau mai puţin incendiare care se fac constant în legătură cu acest subiect.

În acest context, poate că nu este de trecut cu vederea faptul că, potrivit actului de inculpare, în urma anchetei penale, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar fi stabilit anumite acţiuni comune care i-ar fi unit pe indivizii bănuiţi a face parte din presupusul grup infracţional organizat.

În acest sens, procurorii DNA spun, de pildă, că membrii grupării s-ar fi îndeletnicit cu „blocajul operaţiunilor vamale, uneori total, alteori parţial sau sectorial, generat de neplata sumelor datorate GIO (nr. grupului infracţional organizat) de unii intermediari vamali". De asemenea, printre activităţile grupării s-ar fi numărat, tot potrivit DNA, manipularea funcţiilor de conducere din sistemul vamal, dar şi „retorsiunea faţă de disidenţi". Procurorii anticorupţie au mai vorbit, tot în actul de inculpare, şi despre „manifestări proactive ale conştiinţei de grup - valorile orgnaizaţionale", precum şi despre „manifestări proactive ale autorităţii induse de reputaţie". În continuare, procurorii DNA au stabilit că gruparea identificată în vămile şi porturile constănţene ar fi îndeplinit criteriile care circuscriu un grup infracţional organizat.

Şapte paliere la nivelul grupului

Astfel, anchetatorii au vorbit despre existenţa în porturile şi vămile constănţene a unei structuri bazate pe şapte paliere, respectiv cel de conducere şi control, cel de protecţie externă, cel de „protecţie anti law enforcement", cel de comandă şi coordonare la nivelul sistemului vamal, palierul de execuţie la nivelul sistemului vamal, palierul de execuţie propriu-zisă la nivelul comisionarilor vamali, dar şi cel de execuţie la nivelul oamenilor de afaceri şi al intermediarilor vamali. Dincolo de structură, procurorii DNA au zis că gruparea identificată în porturile din Constanţa îndeplineşte şi criteriul privind „trei sau mai multe persoane membre", dar şi cel privind acţiunea coordonată, având un scop imediat: „săvârşirea de infracţiuni grave - corupţie (...), contrabandă (...), evaziune fiscală". Totodată, gruparea ar fi avut şi un scop mediat, anume „obţinerea directă / indirectă de beneficii materiale sau alte beneficii - sume enorme de bani colectate ca inputuri ale grupului (valoarea mitei circulate, valoarea impozitelor şi taxelor sustrase de la plată către bugetul de stat, prin eludarea sau subevaluarea TVA, accize, taxe vamale, alte taxe)".

Caracter transnaţional

Iar ca ultim criteriu definitor al grupului infracţional, au stabilit procurorii, ar fi fost teritorialitatea / extrateritorialitatea, în rechizitoriu arătându-se că „prezentul grup are caracter transnaţional; în anumite cazuri, infracţiunile sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar pregătirea, conducerea, controlul are loc în tot sau în parte pe teritoriul altui stat - se au în vedere situaţiile în care sunt implicaţi intermediarii vamali de origine arabă şi chineză, precum şi subsidiarii acestora (de tipul falsificării actelor de provenienţă a mărfurilor, aflate în tranzit internaţional maritim, a contrafacerii documentelor de shipping etc.)". Dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu prim termen de judecată pe data de 25 iunie.