Galceava de la pamant

Impozitele mari jupoaie pielea taranilor

Pe baza unei intelegeri verbale, Oprea Paslaru a dat in "arenda" opt hectare de pamant lui Constantin Bolocan * In plus, "arendasul" a mai primit de la consateanul sau cupoane agricole si zece milioane de lei * Bolocan i-a dat lui Paslaru productia pe doua hectare, iar restul granelor si le-a insusit, sustinand ca asa le-a fost intelegerea si ca nici macar el nu s-a ales cu profit din cauza secetei * Paslaru a cerut ajutorul primarului Cristea Gascan care a declarat ca pactul celor doi nu figureaza in evidentele primariei si nu este legal * Majoritatea celor de la tara nu incheie contracte in scris la consiliul local, din cauza impozitelor care sunt foarte mari

Intr-o lume in care spiritele sunt atat de caustice, nimic nu mai pare sa coloreze viata unui sat de campie, in care oamenii traiesc necontenit sub amenintarea vremurilor capricioase. La prima vedere, localitatea Independenta pare un taram linistit, desprins parca din paginile monografiilor morometiene. Nimic nu pare sa tulbure linistea unei dimineti de iarna in care satul rasuna de cantecul cocosilor. Omul se scoala, inhama caii, trezeste copiii si umbla de colo pana colo prin ograda sau fiecare in treburile sale. De pe prispa casei sale, Oprea Paslaru contempla cu ochii tulburati oamenii care trec pe strada. Oricui se opreste sa stea de vorba cu el, taranul isi descarca sufletul. El a relatat reporterilor ziarului nostru ca "in anul 2000 m-am inteles verbal cu Constantin Bolocan, un consatean, sa-i dau in "arenda" opt hectare de teren arabil". Paslaru ne-a explicat ca, din aceasta suprafata, un hectar a fost cultivat cu porumb si un alt hectar cu floarea-soarelui, iar lucrarile agricole au fost facute cu utilajele lui Bolocan.In ceea ce priveste celelalte sase hectare ramase, cei doi au facut o alta intelegere verbala, in care invocau legea arendei si prin care lui Paslaru ii reveneau, variabil, intre opt sute si sase sute kilograme de grau la hectar, in functie de productia ce urma a se obtine. Oprea Paslaru a precizat ca "pentru cele zece hectare i-am dat lui Bolocan cupoane agricole si suma de zece milioane lei, dar de atunci banii mei s-au dus pe apa sambetei". Acesta este revoltat din cauza ca, in afara productiei de floarea-soarelui si porumb, nu a mai primit nimic de la presupusul "arendas". Dupa ce am stat de vorba cu Paslaru, am urmat drumul ulitelor din sat spre casa lui Bolocan. Desi nu a semnat nici un contract de arendare cu consateanul sau, Bolocan a declarat ca el a primit in "arenda" suprafata de noua hectare si 7.500 metri patrati. El mai spune ca a lucrat cele doua hectare de porumb si floarea-soarelui. Bolocan neaga insa ca pentru restul suprafetei de sapte hectare Paslaru ar fi ridicat pretentii. Cu privire la cupoanele agricole si cele zece milioane lei, date subventie de la stat, Bolocan declara ca le-a primit, insa nu a existat nici o discutie despre modul de folosire a acestor drepturi. De asemenea, "arendasul" afirma cu toata convingerea ca el a suportat toate cheltuielile pentru cultivarea terenului. Pentru a pune pecetea celor spuse, Bolocan spune ca anul 2000 a fost unul secetos, iar mijloacele de productie l-au costat foarte mult, drept pentru care nu a avut din ce recolta sa-i dea grane lui Paslaru. Revoltat ca arendatorul nu-i mai da pace si isi cere "drepturile", Bolocan i-a raspuns acestuia ca o sa-i arunce in dreptul ogorului o bena de grau ca sa adune boabele cu mana. Vrand sa i se faca dreptate, Oprea Paslaru si-a pus toata nadejdea in ajutorul reprezentantilor consiliului local din localitate. Primarul Cristea Gascan a declarat ca nu poate face lumina in acest caz, intrucat "arendarea" nu s-a facut prin contract scris. "Legal ar fi fost ca partile contractante sa intocmeasca in scris cate un exemplar pentru fiecare parte si un alt exemplar pe care sa-l depuna la consiliul local, in termen de 15 zile de la data incheierii", a declarat primarul. Totodata, reprezentantul consiliului local a afirmat ca "nu consider valabila sau opozabila intelegerea tacita dintre cei doi. Daca Paslaru ar fi incheiat contract cu Bolocan, partile contractante puteau stabili cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitatile naturale", a adaugat Cristea Gascan. Din nefericire, acesta este unul dintre sutele de cazuri de in care "arendasul" si "arendatorul" cad la invoiala verbala ca sa-si "arendeze" bunurile fara sa declare la primarie "afacerea" lor.

Taranii fug de impozite

Multi dintre tarani se feresc sa faca acest lucru, sustragandu-se astfel de la plata impozitului pe profit, care este de 10%. In urma interventiei reporterilor ZIUA de Constanta, Cristea Gascan i-a chemat pe cei doi la primarie si, in prezenta viceprimarului si a reprezentantului postului de politie din Independenta, s-a incheiat un proces-verbal. Prin acesta Constantin Bolocan a semnat ca pana la data de 1 august 2003 va achita cantitatea de noua sute kilograme grau sau contravaloarea granelor in bani la pretul pietei de la data achitarii. In Legea nr. 16/1994 privind arenda se mentioneaza la articolul nr. 10 ca impozitele si taxele datorate pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina proprietarului. Ca urmare a initiativei legislative a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in momentul de fata se afla in vigoare Legea 381/2002 privind acordarea de despagubiri producatorilor agricoli in cazul producerii de calamitati naturale. Din cauza numeroaselor probleme aparute in relatiile dintre arendasi si arendatori, defavorabile indeosebi micilor proprietari de pamant, aceleasi ministere, alaturi de cel al Justitiei, au propus amendarea Legii arendei 16/1994 si Legii 65/1998 (care modifica actul normativ anterior), actiune concretizata prin modificarea de catre Guvern, printr-ordonanta de urgenta, a prevederilor respective. Dincolo de legile scrise, drama existentei taranesti continua imperturbabil. Nemultumit ca nimeni nu aplica sanctiuni severe pentru asa-zisii "arendasi" care nu respecta fictivele clauze contractuale, Oprea Paslaru purcede la hotarul lotului sau de pamant si face un gest mistic: sfarama intre degetele mainilor bulgarii de tarana.