GNM Tulcea hartuieste si Universitatea Bioterra

„Nu înţelegem cum un abuz făţiş a fost aprobat de atâtea organe şi a fost ascultată o doamnă care probabil are probleme psihice", au declarat reprezentanţii universităţii

Universitatea Bioterra Bucureşti a căzut şi ea victima fostului comisar-şef al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Tulcea, Gabriela Şopârlă. În ediţia de ieri a cotidianului ZIUA de Constanţa, am prezentat pe larg modul în care conducerea de la momentul respectiv a GNM Tulcea a hărţuit o societate constănţeană pentru a o determina să încheie asigurări cu firmele de profil agreate de Gabriela Şopârlă.
Investigaţiile au scos la iveală faptul că firma constănţeană nu este singura care i-a căzut victimă fostului comisar-şef al GNM Tulcea. Calculele realizate de reprezentanţii Universităţii Bioterra Bucureşti au stabilit că unitatea de învăţământ ar fi fost prejudiciată cu aproximativ patru miliarde de lei, prin acţiunile aceleiaşi Gabriela Şopârlă. Pe scurt, universitatea a avut ghinionul să devină „vecina" fostului comisar-şef de mediu, în satul tulcean Băltenii de Sus. Prof. univ. dr. Nicolae Ion, preşedintele universităţii, a povestit amănunţit necazurile pe care unitatea de învăţământ le-a avut de suferit de pe urma acestei relaţii de vecinătate. Ironic sau nu, fostul comisar-şef a blocat tocmai activitatea unei unităţi de învăţământ dedicată protejării mediului. „Având în vedere numeroasele incidente şi blocaje privind obţinerea autorizaţiei de construcţie a unei case de odihnă din satul Băltenii de Sus", spune prof. univ. dr. Ion, „precum şi prejudiciile materiale aduse Universităţii Bioterra Bucureşti, suntem nevoiţi să ne adresăm instanţei împotriva doamnei Şopârlă Gabriela, pentru abuzurile şi pagubele materiale menţionate în adresele anexate".

Avize peste avize

Concret, în noiembrie 2007, Universitatea Bioterra Bucureşti a obţinut certificatul de urbanism nr. 64/3360 din 27.11.2007 pentru imobilul „teren şi construcţii", în intravilanul localităţii Băltenii de Sus, comuna Beştepe. Reprezentanţii unităţii de învăţământ intenţionau să amenajeze un „minicampus" în Delta Dunării, iar terenul din Băltenii de Sus făcea parte din proiectul lor iniţial. De menţionat că, pentru obţinerea certificatului de urbanism din partea autorităţilor locale, reprezentanţii universităţii au fost nevoiţi să obţină fel de fel de avize: de la Ministerul Culturii, avizul Sistemului de Gospodărire a Apelor Tulcea, cel al Comisiei Tehnice a Consiliului Judeţean Tulcea, al Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării. Totodată, a fost nevoie de acordul vecinilor direcţi şi al Inspectoratului în Construcţii Tulcea. Preşedintele universităţii arată că „s-au indicat aceleaşi avize solicitate pentru doamna Gabriela Şopârlă, vecina noastră, dar care, în funcţia de director al Gărzii de Mediu, a rupt certificatul nostru de urbanism şi s-a opus executării acestei construcţii, făcând reclamaţii la toate organele din judeţ, care puteau bloca această construcţie, sub pretext că o să fie zgomot produs de profesori şi studenţi". Pe de altă parte, în mod suspect, „vecina" universităţii, Gabriela Şopârlă, nu a avut nevoie decât de avizul de Gospodărire a Apelor şi de cel al Ministerului Culturii.

Vecini cu „minicastelul" lui Şopârlă

Tocmai de la această mai degrabă „nesănătoasă" relaţie de vecinătate începe tot calvarul celor de la universitate. „Pentru început", au arătat ei într-un memoriu adresat Consiliului Judeţean Tulcea, „am făcut amenajări modeste în curte (de consolidare a terenului, plantare de pomi şi viţă de vie, o groapă pentru fosă ecologică, şanţuri superficiale pentru adunarea apei şi, ulterior, amenajarea unei anexe, cu măsuri curente de evitare a infiltraţiei de apă)". Ca într-o poveste, de cealaltă parte a gardului, „şi-a construit un «minicastel» de toată frumuseţea pe o suprafaţă de teren apreciabilă, cu dotări de excepţie, stimata doamnă Şopârlă Gabriela". Reprezentanţii universităţii au arătat că persoana în discuţie a avut faţă de aceştia un „comportament de defăimare, de sfidare, de blocaj şi insultă". În memoriul trimis directorului executiv al Agenţiei de Protecţie a Mediului de atunci, Bectaş Cadîr, prof.univ.dr. Nicolae Ion afirmă: „Cu toate acestea, am obţinut toate avizele strict necesare şi le-am depus pentru avizul de mediu, dar şi aici a intervenit, probabil, din nou doamna Şopârlă şi ni s-au cerut alte şi alte avize, încât nu mai ştim care sunt necesare şi care nu". De altfel, între timp, oamenii spun că au avut şi alte greutăţi: li s-au furat materialele de construcţii şi le-au fost scoşi pomii tineri şi viţa de vie. „Nu înţelegem cum un abuz făţiş a fost aprobat de atâtea organe şi a fost ascultată o doamnă care probabil are probleme psihice", spune preşedintele universităţii. La momentul actual, reprezentanţii unităţii de învăţământ îşi caută dreptatea în justiţie. „Întrucât avizul de mediu a fost blocat fără nicio motivaţie (în afară de aceea de vecinătate, pe care o invocă doamna Şopârlă şi care la o distanţă de peste patru metri nu mai este logic necesară), ne-am adresat instanţei judecătoreşti pentru a recupera materialele dispărute, deblocarea activităţii didactice şi începerea cercetărilor în domeniul protecţiei mediului", conchide prof. univ. dr. Nicolae Ion.