Grau furat de directorii SC Cerlin

Zeci de tone de produse agricole date pe ochi frumosi

Folosind acte false, zeci de oameni au fost inculpati pentru fraudarea fostului IAS Cogealac * Multe din documentele justificative ale infractiunilor savarsite au fost inregistrate de doua ori in contabilitate * Borderourile pentru alocarea de produse agricole s-au intocmit doar pe spusele sefilor din SC Cerlin, desi in conmtabilitate erau documentele in cauza * Cu niste chitante trase la copiator s-au delapidat zeci de milioane de lei * Firme capusa ale fostilor angajati au contribuit si ele distrugerea fostului IAS

Asa cum aratam si in niste articole anterioare, agricultura constanteana a fost in ultimii ani tinta unor afaceristi fara scrupule, care au distrus sistematic fostele IAS-uri, transformandu-le in societati comerciale, si exploatandu-le ca pe propriile feude. Unul dintre cele mai complicate dosare de cercetare penala pentru fraudarea bunurilor statului a fost cazul celebru de-acum de la "Cerlin" Cogealac. In instanta deja au avut loc primele infatisari la Judecatoria Constanta in cazul persoanelor invinuite si cercetate pentru distrugerea, fostului IAS din localitate. Pe baza cercetarilor politistilor si a procurorilor, zeci de oameni au fost audiati, alte zeci au fost invinuiti, apoi scosi de sub urmarire penala, altii condamnati, si chiar retinuti sau arestati.La inceputul acestei luni, a inceput procesul celor implicati in distrugerea fostei societati comerciale "Cerlin" din Cogealac, infiintata in anul 1991, din fostul IAS din localitate. Conducerea societatii a fost asigurata de Dumitru Matei, director general, Mircea Luta, director economic, si Gheorghe Perifan, director interimar timp de aproape doua luni si jumatate. Pe fondul unor relatii tensionate legate de modul de administrare a societatii, Matei si Perifan au renuntat la functiile lor, gasindu-si de munca la SC Agrospec din aceeasi localitate, de fapt una din firmele capusa care au contribuit la distrugerea SC Cerlin. Noua conducere executiva, reprezentata de directorul general Tudor Vladulescu si Nicolae Vera, a inceput disputa cu Augustin Dragos, reprezentantul FPS, fapt pentru care primul a demisionat, iar cel de-al doilea s-a pensionat. Incepand cu data de 8 iunie 1999, cu acceptul lui Augustin Dragos a fost numit director general Virgil Carabulea si director economic Dumitru Pandichi, functii pe care le-au detinut pana la 23 noiembrie acelasi an, cand conducerea societatii a fost preluata de lichidatorul judiciar Maria Neacsu. Dumitru Pandichi a ocupat in aceasta perioada postul de director economic, desi nu avea studiile, calificarea si experienta necesara potrivit legii. Rechizitoriul intocmit de procurori are nici mai mult nici mai putin de 39 de pagini, unde sunt trecute toate faradelegile celor care au condus fostul IAS, si unii chiar foarte putin timp. Augustin Dragos, reprezentantul FPS a numit noul Consiliu de Administratie fara nici o aprobare din partea Adunarii Generale a Reprezentantilor. In perioada 8 iunie 1999-23 noiembrie, dupa inlaturarea fostilor directori generali Matei, Perifan si Vladulescu care s-au opus lichidarii societatii, Augustin Dragos a monitorizat activitatea lui Carabulea si a lui Pandichi, intentia sa fiind de a vinde activele societatii si nu redresarea acesteia. In anul 1995-1996, societatea a contractat de la Banca Agricola credite in valoare de patru miliarde si jumatate de lei pe care nu a reusit sa le ramburseze, astfel incat la sfarsitul anului1998 valoarea datoriei ajunsese la peste 10 miliarde de lei reprezentand credite restante si dobanzi. BASA Constanta a cesionat datoria in favoarea Fondului National de Restructurare.

Agricultura cu masini inchiriate

Datorita lipsei unor utilaje agricole pe care societatea le gajase in contul unor imprumuturi, pentru activitatea de productie societatea agricola a incheiat contracte de asociere in participatiune cu SC "Eraos" din Fantanele, reprezentata de Constantin Soare, SC "Agrospec" si SC "Maria Trading", ultimele din Cogealac, contracte care aveau ca obiect de activitate infiintarea de culturi si comercializarea culturilor agricole, Cerlin punand la dispozitia celor trei societati terenul agricol si beneficiul sau reprezentand 30 % din profit, dar nu mai putin de o anumita cantitate fixa de grau la hectar sau contravaloarea acesteia in lei. Deoarece in anul 1997 s-au inregistrat vanzari in suma de peste 835 de milioane de lei, iar costurile de productie la sectorul zootehnic au fost mai mari de un miliard de lei, in sedintele AGA si ale Consiliului de Administratie, pentru eliminarea pierderilor, s-a hotarat lichidarea sectorului zootehnic al societatii. Acestea fiind singurele solutii care le-au trecut prin cap marilor specialisti in agricultura de la Cogealac, s-a stabilit vanzarea animalelor si inchirierea de adaposturi, respectiv saivanele si magaziile. Una dintre persoanele care a achizitionat ovine de la SC Cerlin este si Mihai Misa, fost sef de ferma al societatii, care a cumparat 1219 oi la pretul de aproape 217 milioane de lei, pentru care a achitat o anumita suma in avans, ramanand de plata o diferenta de 154,4 milioane de lei. Mihai Misa nu a achita datoria fata de societatea agricola, pentru care conducerea alcatuita din Tudor Vladulescu si Dumitru Matei, l-au actionat in instanta la Tribunalul Constanta, Sectia Comerciala. In replica, la plangerea conducerii SC Cerlin, Mihai Misa s-a adresat la 26 aprilie 1999, directorului general Vladulescu, solicitand printre alte drepturi banesti pe care nu le-a incasat in calitate de sef de ferma si plata unor lucrari executate de el, cu tractorul proprietate personala, la Ferma numarul 3 a societatii in perioada 1993-1997, precum si contravaloarea productiei de pe suprafata de 18 hectare de floarea-soarelui care ii apartinuse si fusese recoltata de fostul IAS. In ziua redactarii procesului verbal conform propunerii facute de Dumitru Pandichi, Carabulea a semnat adresa numarul 389 catre Tribunalul Constanta prin care instanta era instiintata ca datoria lui Misa era de doar 4,5 milioane de lei, dupa care magistratii, prin sentinta numarul 1022/29 iunie 1999 l-au obligat pe invinuit la plata sumei respective. Numai ca din probele de la dosar, acte, declaratiile martorilor si ale invinuitilor, rezulta ca Virgil Carabulea, Dumitru Pandichi si Mihai Dore, avand si acordul verbal al lui Augustin Dragos, au compensat ilegal diferenta de datorie a lui Misa, luandu-i in calcul la stingerea debitului chitante de plata din anul 1998, practic, in acest fel luandu-se in calcul de doua ori, respectiv in anul 1998 si in anul 1999. Un simplu calcul demonstreaza ca Misa nu a achitat decat suma de 62,467 milioane de lei, respectiv 4,549 milioane de lei. Cu toate acestea Misa nu gaseste imputabil faptul ca Virgil Carabulea, contabilul, gestionarul si reprezentantul FPS au luat in calcul de doua ori contravaloarea chitantelor, deoarece a prezentat in copii aceste chitante, pentru a face dovada obligatiilor pe care le avea.

Numai directorii i-au grau

Asa cum aratam si in unul dintre articolele noastre anterioare, ca urmare a incheierii contractelor cu cele trei societati pentru executarea de lucrari specifice pe cele 3.700 de hectare cat mai avea acum SC Cerlin, acestea au fost intocmite defectuos, astfel incat prin clauze nu se prevedea nici un fel de penalitati pentru neplata sau plata cu intarziere a avansurilor lunare stabilite. In vara anului 1999, SC Cerlin a primit o parte din recolta, respectiv cantitatile de grau contractate sau contravaloarea acestora. Pentru intocmirea documentatiei care specifica drepturile care reveneau in anul agricol 1998-1999 locatorilor si actionarilor, desi existau documente justificative, Virgil Carabulea, avand si acordul lui Augustin Dragos si Dumitru Pandichi, i-au dat dispozitie contabilei Ana Tache sa intocmeasca un nou centralizator cu persoanele care erau in drept sa primeasca grau si bani, si ulterior in baza acestui centralizator intrat in posesia lui Pandichi, s-au intocmit documente contabile primare in care se specifica suprafata de teren, cota parte de grau ce revenea persoanei nominalizate. Conform centralizatorului intocmit de Tache, Carabulea si Pandichi s-a trecut la distribuirea graului din magazie prin trecerea pe tabele a unor persoane care nu erau indreptatite sa primeasca. Pentru a putea sustrage produse pe tabele au aparut semnaturi fictive. Din declaratiile contabilei rezulta ca adesea Carabulea si Pandichi ii dadeau dispozitii sa intocmeasca liste cu persoane pe care le nominalizau ei. Printre cei astfel nominalizati este si Ion Mitrenca, acesta ridicand 5,2 tone de grau fara sa aiba vreun contract cu SC Cerlin privind executarea unor lucrari agricole, asa cum sustinea Virgil Carabulea. Trebuie precizat ca atat la receptia cat si la distribuirea cantitatii de grau din magazie, gestionarul trebuia sa intocmeasca note de intrare-receptie, si respectiv, distribuire, insa in intelegere cu cei din conducerea societatii comerciale Cerlin a efectuat aceste operatiuni prin centralizarea partiala a avizelor de expeditie. De fapt, fiecare din conducerea societatii, separat sau impreuna, au urmarit sa obtina ilegal drepturi care nu li se cuveneau, prin insusirea unor cantitati de grau in numele actionarilor sau locatorilor care erau in drept. Din aceasta cauza s-a facut un nou centralizator in care erau trecute persoane care nu aveau nici un fel de drept de a primi grau. Desi toata conducerea societatii cunostea starea de ilegalitate in care se efectuau listele, nimeni nu a indraznit sa puna piciorul in prag si sa blocheze actele fictive pe baza carora lucrau. Activitatea infractionala a administratiei societatii s-a soldat cu predarea ilegala catre persoane care nu aveau nimic comun cu SC Cerlin a aproape 60 de tone de grau, si asta in conditiile in care cei care erau indreptatiti sa-si ridice produsele, nu le primeau. De fapt, intreaga cantitate de grau a fost luata ilegal de catre Virgil Carabulea si Dumitru Pandichi. Dar despre toate acestea vom reveni in numerele noastre viitoare, mai ales ca acest dosar, care asa cum spuneam, este unul dintre cele mai complexe, finalizate de politisti si magistrati in ceea ce priveste distrugerea agriculturii.