Ilie Botos acuzat de abuz

Procurorul General al Romaniei calca pe urmele lui Joita Tanase

Un caz banal al unui proces civil de mostenire s-a transformat intr-un adevarat circ, al carui artizan principal nu este altcineva decat procurorul general al Romaniei, Ilie Botos * Acesta este acuzat de constanteanca Eleonora Tomulescu de promovarea "Recursului in anulare", in cazul in care aceasta forma de cale de atac a fost abrogata * Forma "Recursului in anulare" a fost abrogata prin OUG nr.58/2003 * In urma castigarii fondului cauzei, apelului si recursului declarat, un simplu memoriu adresat Procurorului General prin care se solicita exercitarea caii extraordinare de atac a recursului in anulare impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in cauza, a dat peste cap tot sistemul

Povestea "renasterii Recursului in anulare", are radacinile intr-un banal proces civil de mostenire care a demarat la initiativa Eleonorei Tomulescu din Constanta. Forma recursului in anulare a fost abrogata in anul 2003, din motive obiective, acest gen de "anulare" a hotararilor definitive si irevocabile, devenind ultra-folosit de fostul procuror general al Romaniei, Joita Tanase. Frecventa cu care acesta anula deciziile judecatoresti atrasese dupa sine si poreclirea lui Tanase, exact dupa metoda pe care o folosea. Cel care i-a calcat pe urme lui Tanase in promovarea recursului in anulare este din pacate actualul procuror general al Romaniei, Ilie Botos. In urma declansarii unui proces civil de mostenire in care este inclusa si o constanteanca pe nume Eleonora Tomulescu, ultima forma de atac promovata de aparatorii partii adverse a fost autorizata de Ilie Botos cu binecunoscutul recurs in anulare.Prin actiunea principala, Eleonora Tomulescu, a chemat in judecata pe surorile Luminita si Cornelia Jianu, solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a unei procuri ce fusese autentificata cu nr.545 din data de 10 noiembrie 1999 si a unui contract de vanzare -cumparare incheiat intre Constantin Filip, mandatat fiind de Cornelia Jianu si cumparatoarea Luminita Jianu, totodata solicitand si repunerea partilor in situatia anterioara. In motivare, Eleonora Tomulescu a aratat ca in calitate de nepoata de frate precedat este unica mostenitoare a lui Constantin Filip decedat in anul 2002, care a avut in patrimoniul sau un apartament situat in municipiul Constanta, apartament in care locuiesc cele doua surori Jianu. Deoarece in perioada cand traia, Constantin Filip era bolnav si singur, a apelat la gazduirea celor doua surori, cu conditia ca acestea sa-l intretina. Din declaratia Eleonorei Tomulsecu reiese faptul ca cele doua femei, dupa ce s-au instalat in apartamentul omului, si-ar fi schimbat comportamentul, refuzand sa-l mai intretina. Elena Tomulescu a aratat ca atat procura autentificata prin care Constantin Filip ar fi desemnat-o pe Cornelia Jianu ca mandatara a sa, cat si contractul de vanzare -cumparare sunt lovite de nulitate absoluta, avand o cauza imorala si ilicita, deoarece incheierea acestor acte a fost din start conditionata de mentinerea starii de concubinaj dintre vanzator si Cornelia Jianu. La acest lucru se mai adauga si faptul ca la intocmirea si incheierea contractului de vanzare-cumparare al apartamentului a lipsit consimtamantul vanzatorului, adica al lui Constantin Filip. Printr-o cerere conexa, Elena Tomulescu in calitate de mostenitor unic, a chemat-o in judecata pe Luminita Jianu, solicitand instantei sa constate ca aceasta nu si-a indeplinit, in mod corespunzator, obligatiile de intretinere, ingrijire si comemorare a defunctului, asumate prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub nr.2884/21 septembrie 2001, si sa se dispuna rezolutiunea acestui contract, precum si repunerea partilor in situatia anterioara. Elena Tomulescu a indicat instantei si faptul ca unchiul sau, a fost la un moment dat alungat din apartament si locuia intr-o dependinta comuna a blocului. La acest lucru se mai adauga si faptul ca din cauza sanatatii subrezite, Constantin Filip a fost internat pentru o perioada mai lunga de timp la Sanatoriul Moroieni, unde nu a fost niciodata vizitat de cele doua, acestea insistand chiar sa nu fie externat.Cele doua femei acuzate de Eleonora Tomulescu au formulat o intampinare, solicitand instantei respingerea cererilor de chemare in judecata, ca nefondate, aratand ca dupa decesul sotiei sale, Constantin Filip ar fi solicitat familiei Jianu, cu care era in relatie de prietenie, sa locuiasca impreuna cu el, pentru a-i presta intretinere. In acest scop, Jianu si-ar fi vandut apartamentul in care locuiau initial, iar din banii rezultati au adus prezumtive imbunatatiri apartamentului lui Filip. Bineinteles ca acestea au sustinut faptul ca au prestat in mod corespunzator intretinerea lui Filip, asigurandu-i acestuia alimente, imbracaminte, medicamente si pachete in sanatoriile unde era internat.Judecatoria Constanta, prin sentinta civila nr.20762/16 decembrie 2002 a admis actiunea Elenei Tomulescu, dispunand rezilierea contractului de vanzare -cumparare si repunerea partilor in situatia anterioara. Prin decizia civila nr.897/ 1 iulie 2003, Tribunalul Constanta a respins ca nefondat apelul declarat de cele doua surori Jianu impotriva sentintei amintite mai sus. Aceasta hotarare a ramas irevocabila prin decizia nr.1202 din 9 decembrie 2003, a Curtii de Apel Constanta, care a respins de altfel, tot ca nefondat, recursul declarat ulterior de surorile Jianu.Botos a "rupt lantul"In urma celor trei forme de etape procesuale, fondul, apelul si recursul, castigate de Eleonora Tomulescu, cele doua surori Cornelia si Luminita Jianu au adresat un memoriu Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde au solicitat exercitarea caii extraordinare de atac a recursului in anulare impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in cauza. Constand, chipurile, ca instantele de judecata ar fi facut o gresita interpretare a probelor administrate, cu "incalcarea principiilor rolului activ al nemijlocirii si al contradictorialitatii pronuntand astfel, hotarari netemeinice", Procurorul General Ilie Botos a facut uz de renumitul "recurs in anulare" in dosarul amintit. Documentul cu nr.48/C2/2825/2004 din 13.09.2004, este contrasemnat de Ilie Botos si in acest mod cazul amintit a fost definitiv pecetluit cu o decizie care, dupa cate se va vedea este destul de indoielnica.Ca urmare la aceasta uimitoare turnura a situatiei, Eleonora Tomulescu se adreseaza imediat lui Botos sustinand ca recursul in anulare decis de acesta este inadminisibil, in conditiile in care dispozitiile articolului 330 din Codul de procedura civila au fost abrogate prin articolele 1, punctul 17 din Ordonanta de Urgenta nr.58/2003. De asemenea Tomulescu a aratat ca decizia nr.1202 a Curtii de Apel Constanta, prin care hotararea atacata a devenit irevocabila, este datata in 16 decembrie 2003 iar acest recurs in anulare a fost inregistrat la Curtea de Casatie si Justitie la data de 13 septembrie 2004. Chiar si asa, textul articolului 330 din Codul de Procedura Civila, care a fost abrogat, mentiona totusi ca "se pot ataca cu recurs in anulare hotararile judecatoresti irevocabile", iar articolul 330/1 Cod Procedura Civila stabilea termenul de atacare la un an de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila. In consecinta, fata de data deciziei 1202 care a fost data pe 16 decembrie 2003, si data recursului in anulare, respectiv 13 septembrie 2004, aplicarea recursului in anulare devine inadmisibila.