Invazia arahnidelor

Caldura si seceta excesiva are repercusiuni asupra insectelor

Muscaturile paianjenilor otravitori fac din ce in ce mai multe victime * Entomologii nu au reusit inca sa dea o explicatie plauzibila acestui fenomen destul de ciudat * Romania s-a mai confruntat cu astfel de situatii in anii 1970-1980 * Vaduva Neagra este principalul paianjen suspectat de producerea atator victime * In Dobrogea paianjenii au atacat doar in areale aflate de-a lungul litoralului * Se pare ca seceta excesiva, radiatiile solare si alti factori de mediu au condus la dereglarea comportamentului acestor animale

Litoralul a fost invadat, in aceasta luna, de un paianjen misterios. Ciudata insecta a facut 12 victime, in special in zona Constanta-Mangalia. Ieri a mai fost inregistrat inca un caz izolat in Constanta, dar fara urmari deosebite. Daca in cazul primelor victime s-a spus ca a fost vorba doar de o coincidenta, pe masura ce tot mai multe persoane au cazut victime muscaturilor unui paianjen pe care il prezinta ca fiind mic si negru, fenomenul a devenit ingrijorator. Din pacate, specialistii nostri entomologi nu pot inca sa spuna prea multe despre ciudatul atacator, asa ca am considerat oportun sa efectuam pe cont propriu un studiu in legatura cu acest fenomen.La inceputul lui august s-a aflat de prima victima a paianjenului in persoana oradeanului Petre Duma. Acesta a fost muscat de paianjen intr-un camping din Eforie Nord. Barbatul a fost internat la Spitalul de Urgenta Constanta, unde a decedat din cauza unei complicatii care i-a cauzat un infarct miocardic. La numai cateva zile de la primul incident, in Costinesti a fost muscat intai un bucurestean si apoi doi tineri, din Cluj si respectiv Bucuresti. Un copil care statea in cort cu parintii, la Mangalia, a ajuns si el la spital dupa ce a fost muscat de paianjen. La fel au patit Ion Andrei din localitatea Ovidiu, Levis Sali din Agigea, Iulian Tudor din Targusor, politistul Liviu Petrica din Onesti, detasat pe litoral, Marian Bobu si Eleonora Bostan din comuna constanteana Corbu si Constantin Gongea din Navodari. Cei muscati de paianjen au acuzat dureri de cap, greturi si ameteli, dureri ale membrelor si spasme musculare. Dupa primele cercetari, se pare ca efectul muscaturii acestui paianjen depinde de sistemul imunitar si afectiunile fiecarei persoane muscate. Deocamdata, nu se cunosc cauzele pentru care ciudatul paianjen a facut atat de multe victime intr-un timp atat de scurt, dar s-ar putea ca seceta si temperaturile ridicate din ultima luna sa fie o cauza favorizanta a reactiei acestei specii de insecta.

Teoria arahnidelor

Stiintific vorbind, "Arahnide" este termenul folosit pentru scorpion, paianjen, paianjenul de camp, molie, capusa si alte animale nevertebrate. Arahnidele sunt de obicei carnivore si terestre; studiul fosilelor sugereaza ca au fost printre primele animale care au trait pe Pamant inca de acum 400 de milioane de ani. Pe Terra exista 60.000 de specii organizate in 11 ordine: molii si capuse, scorpioni fara coada, paianjeni, paianjeni de camp, palpigrade, scorpioni falsi, ricinuleide, micro-scorpionii otravitori, scorpioni, paianjeni de soare si scorpioni otravitori. Arahnidele vaneaza sau asteapta venirea altor insecte cu care se hranesc. Au ochi simpli si diferite parti folosite la vanat, cum ar fi coada scorpionului si glandele producatoare de matase si venin ale paianjenului. Arahnidele sunt animale solitare, cu exceptia sezonului de imperechere. Arahnidele sunt in general folositoare deoarece se hranesc cu insecte daunatoare, iar putine specii de scorpioni si paianjeni sunt periculosi.

Clasificare empirica

"Paianjen" este un nume comun pentru 34.000 de specii de animale artropode cu opt picioare folosite pentru mers, prelungiri ale capului cu clesti si glande otravitoare si organe reproductive speciale pe cea de-a doua parte a corpului masculului. Ei se folosesc foarte des de matasea pe care o secreta. Ca si alte specii de arahnide, paianjenii sunt terestri, cu toate ca anumite specii s-au adaptat la viata in ape dulci, ele prinzand bule de aer sub apa si carandu-le dupa ei. Paianjenii sunt in general carnivori si se hranesc numai cu hrana vie, pe care o pot strivi cu clestii sau ii pot injecta un venin care descompune organele interne ale prazii. Muscatura unor paianjeni mari poate fi dureroasa, dar majoritatea sunt prea mici pentru a patrunde prin pielea umana. Doar cateva specii sunt periculoase pentru om. Printre acestea se numara "vaduva neagra" si rudele sale apropiate, care, insa, de obicei, nu sunt chiar asa de agresive si musca oamenii doar in aparare. Muscatura poate fi extrem de dureroasa si este urmata de lesin si dificultati in respiratie. Se intampla rar ca muscatura acestor paianjeni sa fie fatala pentru persoanele adulte sanatoase. Totusi, in cazul muscaturilor, trebuie acordate ingrijiri medicale cat mai repede cu putinta.

Paianjenul lup european

Tarantula este numele unei specii europene a paianjenului-lup, a carei muscatura nu este periculoasa. In America, numele acesta este dat tarantulei americane. Acestia sunt paianjeni mari, parosi, care se intalnesc in sud-vestul Statelor Unite, America Centrala si de Sud si in alte regiuni tropicale ale continentului american. Se hranesc cu insecte si mici animale. Muscatura ei este dureroasa, dar niciodata pana acum nu a fost mortala.In Europa, acest paianjen a fost adus in calele de marfa ale navelor comerciale, aceasta specie adaptandu-se conditiilor climatice de aici.

Devorat de femela

Vaduva Neagra este un nume comun pentru oricare din cele cateva specii inrudite. Specia predominanta traieste la tropice, dar si in sudul Statelor Unite si chiar in Canada. Produce o panza neregulata pe campuri. Corpul femelei este lung de 1,2 cm, este negru, cu un semn rosu in forma de ceas pe abdomen. Masculii au numai 0,6 cm si au patru perechi de puncte rosii pe marginile abdomenului. Ei sunt vazuti foarte rar si sunt, in general, nepericulosi. Femela isi devoreaza masculul dupa imperechere, de unde si numele dat speciei, dar aceasta practica nu este rara printre paianjeni. Muscatura femelei este otravitoare pentru oameni si este urmata de durere si tumefiere locala, stare de voma, dificultati in respiratie si dupa cum s-a putut vedea, chiar moarte. Veninul produs de glandele Vaduvei Negre este de fapt o puternica neurotoxina. Cu toate acestea, paianjenul nu este agresiv si musca oameni numai ca aparare. Conform unor clasificari de specialitate Vaduva Neagra formeaza genul Latrodectus in familia Theridiidae. Numele acesta este aplicat mai ales speciei Latrodectus mactans. In Dobrogea, mai ales in sud, exista conform studiilor entomologice si o specie izolata de scorpion. La copii, intepatura scorpionului produce efecte toxice pronuntate, rata mortalitatii ridicandu-se pana la 10 %, in comparatie cu cea de 1 % a adultilor. Din punct de vedere clinic, veninul scorpionului produce, in locul inocularii, edeme dureroase ce iradiaza in intregul membru afectat, existand riscul ca, in cazul neadministrarii serului antiveninos de scorpion, sa apara starea de soc.Din fericire, incidenta acestor manifestari patologice este destul de redusa, deoarece speciile veninoase de scorpioni populeaza doar regiunile aride ale Americii Centrale (Mexic) si Orientului Mijlociu. Spre deosebire de acestia, paianjenii, si in special cei din genul Latrodectus, au o raspandire mult mai extinsa si exercita efecte mult mai otravitoare din cauza toxinei intens necrozante pe care o produc.

Venin mai puternic

Romania s-a mai confruntat cu asemenea cazuri de muscaturi de insecte prin anii 1970-1980, pe atunci semnalandu-se cateva decese in urma muscaturii paianjenului Vaduva Neagra. Tratamentul in astfel de cazuri se face aplicand comprese reci cu alcool pe locul muscaturii, perfuzii si administrare de calmante. Conform unei cartografieri ale locurilor unde s-au inregistrat victime ale acestor paianjeni, s-a observat ca arealul lor se afla in zone populate si mai ales de-a lungul litoralului. Probabil ca, in aceste conditii de terminate de evaporatia excesiva si de intensele radiatii solare, aceste insecte sunt influentate puternic, modificandu-si comportamentul dar si metabolismul, veninul acestora devenind mult mai concentrat si mai puternic.