Membrii clanului Clamparu contesta la Curtea Constitutionala incalcarea dreptului la aparare

Curtea Constitutionala a luat in discutie, marti, plangerea membrilor clanului Clamparu privind incalcarea dreptului la aparare, ei criticand o dispozitie a Codului de procedura penala referitoare la marturiile acuzarii date in timpul urmaririi penale. Prin avocatii lor, Ion Clamparu, Constantin Ovidiu Pop, Valentin Bogdan Ciufu, Samu Vilmos, Cornel Popeanu, Marian Stanciu, Dan Mihaila si Cristian Stefan Cifolan au invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului 327, alineatul 3 din Codul de procedura penala, care prevede ca "daca ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei". Zece membri ai filierei conduse de Clamparu au fost prinsi si arestati in Romania, Spania, Italia si Cehia, altii patru erau deja arestati in alte dosare. Cel de-al cinsprezecelea - liderul retelei, Ioan Clamparu - a fost dat in urmarire internationala, fiind plecat din Romania din martie 2003. Intre timp, sapte dintre membrii clanului au inceput a fi judecati in Romania, in stare de arest preventiv, insa in aprilie Cifolan a fost eliberat, ceilalti fiind si ei pusi in libertate in 28 mai anul acesta. Ministerul Public sustinea ca reteaua de traficanti de persoane condusa de Clamparu a fost prima de acest gen anihilata de anchetatorii romani, ea fiind cu adevarat complexa, cu caracter de filiera, cu o structura si o diviziune a muncii foarte bine stabilite. Reteaua acoperea mai multe judete din Romania - de unde erau racolate victimele, dar si mai multe tari din vestul Europei, precum Spania, Olanda si Germania. Pentru anihilarea retelei, anchetatorii romani au facut cercetari timp de 14 luni, perioada in care au colaborat cu autoritatile din statele in care operau traficanti, cu alte structuri ale Ministerului Internelor si cu centrul SECI. Pentru prinderea membrilor retelei, peste 150 de politisti au actionat simultan in mai multe judete din tara, pentru operativitate si transportul rapid al membrilor retelei la Parchet si instanta fiind folosite si elicoptere, sustin anchetatorii. Numai declaratiile martorilor stranse in acest caz insumeaza peste 300 de file, dosarul intocmit pe numele membrilor retelei contine peste 12 volume, iar pentru prinderea suspectilor au fost emise 50 de mandate de perchezitie. In acelasi timp, valoarea totala a bunurilor confiscate de anchetatori in acest caz depaseste100.000 de euro. Fostul procuror general al Romaniei Ilie Botos il indica pe Clamparu drept lider al unei retele de crima organizata pe relatia Spania. El sustinea ca Ioan Clamparu are legatura cu gruparea condusa de fratii Vasile si Ion Balint (cunoscuti ca Sile si Nutu Camataru) si, respectiv, cu Silviu Dudita (zis Fluturica) - judecati pentru mai multe infractiuni cu violenta. Dintr-o informare a Ambasadei romane in capitala spaniola, depusa la dosarul lui Clamparu, se arata ca acesta lucra, in 2004, la o firma din Madrid pentru 350 de euro pe luna si locuia in Spania, alaturi de complici si garzi inarmate. Potrivit notei informative, "Ioan Clamparu locuia cu Nicu Tanase si garzi inarmate" si "avea zilnic intalniri cu diferiti proxeneti sau infractori romani, de la care incasa procente din sumele obtinute de acestia". Fostul atasat al Ministerului roman de Interne la Madrid comunica autoritatilor romane, la inceputul lui 2004, ca autoritatile spaniole "sunt de acord ca Ioan Clamparu si prostituatele ce vor fi identificate sa fie expulzati in Romania, daca o cer autoritatile de la Bucuresti". Cu toate acestea, la jumatatea lui octombrie 2004, surse judiciare declarau ca Ioan Clamparu nu era localizat de Interpol, care ar fi trebuit sa puna in executare mandatul de arestare preventiva emis de magistratii bucuresteni. Un oficial al Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog a Inspectoratului General al Politiei Romane afirma, in noiembrie 2004, ca politistii romani spera ca el sa fie inca in Spania, ascuns in puternica comunitate de romani de acolo. La inceputul anului 2006, presedintele Traian Basescu prezenta cazul Clamparu drept un esec in combaterea criminalitatii.

Scris de: {autor}MFX{/autor}