Mosia lui Visinescu

Zona Vadu, atractia drogatilor si traficantilor

Zona Vadu a devenit o atractie turistica pentru nudisti, consumatorii de "iarba" si traficantii de peste * Terenurile limitrofe au fost cumparate in urma cu patru ani de interpusi care fac jocurile gruparii Lucian Orban - Mihai Visinescu - fratii Bosoanca * Pe mosia acestora trec nestingheriti hippioti din Germania, atrasi aici de salbaticia locurilor * Prezenta autoritatilor in zona a ramas simbolica, un singur soldat de la Politia de Frontiera pazind o cladire dezafectata si fara curent electric, insa si aceasta va fi vanduta in perioada urmatoare * Pe mosia tripletei Orban - Visinescu - Bosoanca functioneaza celebra cherhana care a servit ani de zile drept paravan pentru traficul de tigari * La inceputul anilor 90, fratii Bosoanca descarcau aici mii de baxuri de tigari, de pe o ambarcatiune libaneza, nedetectabila de undele radar * Pe potecile de nisip, strajuite de hatisuri inalte, sunt prezente urme de roti de TIR si microbuz, desi oficial aici nu mai are loc nici un fel de trafic * In zona Vadu, trebuia sa se construiasca statiunea Europa, insa proiectul a cazut in favoarea activitatilor obscure #

Terenurile dintre malul Marii Negre si localitatea Vadu au devenit in ultima perioada o zona de maxima atractie pentru turistii nonconformisti, veniti aici pentru salbaticia locurilor. Parca pentru a compensa intr-un fel domesticirea zonei Vama Veche, turistii mai speciali isi gasesc acum intimitatea pe plajele neamenajate de la Vadu. Sute de hectare de teren, cu stufaris, scaieti si buruieni de tot felul confera locului un aer de zona virgina si neexploatata de om. In realitate, zona a devenit foarte umblata. Drumuri de nisip, inguste si imprejmuite de hatisuri, lungi de zeci de kilometri, fac dovada, prin urmele proaspete de roti de microbuze si TIR-uri, ca salbaticia este doar o aparenta, pentru cei care au ceva de ascuns de ochii curiosilor. Iar de ascuns sunt multe, de la traficul de peste, tigari si "iarba", pana la pasiunea pentru pasari sau pentru nudism.Salbaticia de la Vadu a incaput pe mana unor afaceristi din domeniul duty-freeIntreaga intindere imparateasca de peste 350 de hectare de la Vadu a fost ravnita de Mihai Visinescu si Lucian Orban, oameni de afaceri a caror evolutie in lumea buna este legata de numele firmelor Transeuro, Asa Diplomatic, Alfeus Trade si SDV Free Tax, autorizate sa deruleze afaceri cu tigari si alcool in sistem duty-free la punctele de trecere a frontierei de stat. O alta afacere in care s-a evidentiat Lucian Orban este cea a achizitionarii fostului ICIL prin intermediul unui interpus din Bucuresti, pe numele sau Octavian Victor Popa. Ce s-a intamplat cu Industrializarea Laptelui este deja de notorietate publica, de cand grupul german Schartz a anuntat ca va construi pe ruinele ICIL-ului un magazin Kaufland. Ideea de a pune mana pe terenurile din zona Vadu a fost legata de apropierea lui Visinescu si Orban de fratii Bosoanca, fosti lideri ai unei grupari interlope care se ocupa, culmea coincidentei, tot de tigari. Afacerea acestora insa decurgea in sensul introducerii frauduloase a tigarilor in tara, fara plata taxelor vamale, a accizelor, TVA-ului si altor impozite. In urma cu patru ani, aparent independent de intentiile gruparii Visinescu-Orban, terenurile aflate la limita plajei din nordul localitatii Corbu si pana aproape de Periboina, desi apartin Rezervatiei Biosfera Deltei Dunarii, au fost retrocedate proprietarilor de drept. Situatia lor juridica era una speciala, insa responsabili din ADS Bucuresti au dat dezlegarea de rigoare, iar fostul primar al comunei Sacele, Ion Nita, s-a ocupat pe plan local de trecerea terenurilor in proprietatea unor sateni alesi pe spranceana. Ulterior, proaspetii improprietariti pe terenurile nisipoase si pline de scaieti le-au vandut lui Aurel Nedelcu, un personaj cunoscut in partile locului drept aghiotantul lui Gerge Bosoanca. Surse orale confirma faptul ca achizitorul terenurilor a oferit preturi de nabab, respectiv 11 milioane de lei pentru un hectar de teren mlastinos, intr-o vreme in care cel mai bun teren arabil din zona se vindea cu cel mult 5 milioane de lei pe hectar. Dincolo de faptul ca acest cvasi-necunoscut apare in acte drept proprietar al salbaticiei de la Vadu, localnicii recunosc un singur "mosier", anume pe Mihai Visinescu. Transferul de proprietate a fost facut cu doar putin timp inainte ca fostul ministru al turismului, Dan Matei Aghaton, sa arunce in presa bomba mediatica a Statiunii Europa. Fostul oficial planuia relansarea turismului in tara lui Dracula, in acest scop vizand constructia unei noi statiuni pe litoralul romanesc, care urma sa inghita terenurile dintre rafinaria Petromidia si Delta Dunarii. In cele din urma, de facut, nu s-a facut nimic, insa se pare ca Visinescu nu era tocmai strain de toate acele planuri. Mai mult, despre el se stie ca nu este tocmai un agricultor atras de mana pamanturilor mlastinoase, cat un afacerist prosper, care trage multe sfori in domeniul free-shop-urilor de la punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei.Mosia salbatica a lui VisinescuIntrarea pe mosia salbatica a lui Visinescu se face de pe un drum de acces, betonat, construit de comunisti pe vremea Intreprinderii de Metale Rare. Colosul exista si acum, insa o parte din fiarele sale au fost trimise la export. In rest, noul proprietar, Stefan Craciunescu, porneste instalatiile de doua ori pe an, atunci cand primeste si el o comanda ferma de la Sidex Ispat Galati. Drumul trece pe langa IMR, dezvaluind in treacat zone veritabile de minidelta, dezvoltate pe cale naturala tocmai in batalurile cu deseuri abandonate. La un moment dat, drumul se ingusteaza, urmeaza un pod peste un fir de apa, apoi drum intins, dupa care vine al doilea pod. Vara, aici se observa cozi de masini, motociclete si oameni gesticuland. Prezenta motociclistilor in zona nu este deloc iesita din tipare. Potrivit declaratiilor localnicilor, grupuri de hippioti, veniti chiar si din Germania, obisnuiesc sa strabata pe motociclete mosia lui Visinescu, in directia de nord, pana spre Periboina. Atrasi de salbaticia zonei, bikerii, cum singuri isi spun, strabat potecile de zeci de kilometri, in cautare de aventuri. Localnicii spun ca au auzit de plantatii ascunse de canepa salbatica si nu exclud ca prezenta bikerilor sa fie legata de acest zvon. Pe de alta parte, aceiasi localnici spun ca au vazut in mai multe randuri grupuri de nudisti, pe plaja, care ar trage "iarba". Nesocotind faptul ca de obicei nu iese fum fara foc, autoritatile au inchis total ochii asupra acestei zone. Singurul reprezentant al autoritatilor in zona este un militar angajat pe baza de contract la Politia de Frontiera, insa acesta nu pandeste cu ochi vigilenti miscarea bikerilor sau posibilele tufe de canabis. Pur si simplu, el pazeste o cladire dezafectata, neracordata la reteaua electrica, apartinand Ministerului Administratiei si Internelor. Pe vremuri, aici a functionat o unitate militara de graniceri si un foisor de observatie. Acesta a fost trecut la Politia de Frontiera, iar de ani buni a fost pur si simplu desfiintat, din motive obscure, desi zvonurile despre culturile de canepa salbatica ar fi trebuit sa impuna o prezenta activa in zona a politistilor de frontiera.Cherhanaua lui BosoancaDupa caderea proiectului statiunii Europa, terenurile de la Vadu au fost lasate in voia sortii. Singura activitate economica din zona este constituita in jurul cherhanalei familiei Bosoanca. Aceasta este construita dupa tipicul comunist al fostei intreprinderi de stat Piscicola. Dupa revolutie, cand Piscicola s-a reorganizat, devenind Pestom SA, familia Bosoanca a cumparat pescaria, dezvoltand aici o afacere cel putin interesanta, atat cu peste, cat si cu tigari de contrabanda. La momentul de fata, Familia s-a destramat, initiatorul afacerii, Dorel Bosoanca, fiind fugit peste granita, datorita unei condamnari penale, de la executarea careia se sustrage. In lipsa acestuia, de pescarie se ocupa fratele sau George, despre care se spune ca este asociat cu Visinescu in afacerea achizitionarii terenurilor. Dincolo de toate implicatiile posibile, George Bosoanca isi vede de afacere, vanzand cantitati importante de peste unor persoane juridice din Constanta. Faima de traficanti de tigari a fratilor Bosoanca a ramas o eticheta invocata mereu de localnici, care nu uita evenimentele petrecute la inceputul anilor 90. Acum George Bosoanca traieste modest. El si fratele sau nu au reusit sa puna nimic deoparte. Pe George Bosoanca il mai recunosc de partener doar cativa dintre fostii sai prieteni. Printre acestia se numara si Visinescu. Totusi el continua sa taca. Probabil ca daca si-ar da drumul la gura multi dintre potentatii vremii, oameni de afaceri, politisti, procurori si altii, ar fi afectati. George este disciplinat si tace. Acum doi ani el mai avea de facut vreun an si ceva de puscarie, dar deocamdata este eliberat conditionat. Are motive deci sa-si tina gura, cu toate ca faptele complicilor sai au fost prescrise. Sunt totusi unii politisti in functii care ar avea de pierdut. In plus, discretia sa absoluta este justificata si de noua alianta cu Visinescu si Orban.