Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
20:02 25 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Pelerinaj in lumea cazacilor

ro

24 Aug, 2004 00:00 2825 Marime text

Centrul mondial al credintei lipovenilor se afla la Slava Rusa

Slava Rusa reprezinta pentru rusii lipoveni din toata lumea, centrul credintei ruse ortodoxe de rit vechi * Aici s-au refugiat cazacii raskoli prigoniti de tarul Alexei Mihailovici, pe vremea cand Dobrogea era sub dominatie turceasca * Manastirea Uspenia este cel mai important loc de rugaciune pentru tot ortodoxismul ruso-lipovenesc din toata lumea # Peste cateva zile, cu ocazia sarbatoririi hramului bisericii, in zona vor venii mii de credinciosi lipoveni care vor sosi din toata lumea # Reporterii nostri au surprins intr-o scurta calatorie de documentare, cateva momente si repere din viata monahala a calugarilor lipoveni de la Uspenia, cu tot cu defectele si calitatile acestora * Paradoxul vietii monahale isi are aici cateva exemple, printre care si un asa-zis calugar de origine incerta adica transnistreana sau basarabeana, care nu traieste in piosenia caracteritica vietii monahale, acesta locuind intr-o casa din sat * Locuitorii satului Slava Rusa, sunt intr-adevar mostenitorii aprigilor cazaci, fiind suspiciosi cu strainii si foarte iuti la manie

Drumul de pamant, strajuit in stanga de padurea ce imbraca Dealul Harada, se deschide intr-o poienita dominata de o biserica inconjurata de mai multe dependinte. Sunt chilii pipernicite, din lemn, grajduri pentru animale, o bucatarie de vara. Unul dintre canaturile portii masive din lemn e inchis si putem observa vopsit cu rosu, semnul de circulatie "Interzis". La poarta ne intampina doi barbati. Ne saluta in ruseste apoi, vazand ca nu pricepem o iota, ne intreaba in limba romana ce anume dorim (in Slava se vorbeste numai in limba rusa). Nu sunt frati de manastire, ci simpli argati platiti, care au grija de cai. Ne recomanda sa discutam cu arhidiaconul Melchisedek, care e de altfel si ghidul manastirii. Pe acesta il gasim servind masa sub un umbrar, impreuna cu un calugar slabut si sfios, despre care ne spune ca ar fi din Basarabia. Melchisedek ne conduce in biserica manastirii: "Uspenia inseamna Adormirea Maicii Domnului (Sfanta Maria). Acesta este hramul nostru. Aici este sediul mondial al Episcopiei Slavei a rusilor lipoveni de peste tot, condusa de Arhiepiscopul Flavian. El nu este acum aici; se fac pregatiri pentru hram.". Biserica e potrivita ca marime, cu turle tipic rusesti. Pe fatada turlei de deasupra intrarii, care adaposteste si clopotele, vedem un ceas mare, cu un singur indicator. In schimb, citim pe el cateva litere: "Seiko". Melchisedek recunoaste, prins cu mata-n sac ca ceasul nu functioneaza, iar inscriptia a fost scrisa in gluma de muncitorii care au facut reparatiile fatadei. Ne invita in biserica, delimitandu-ne cu precizie zonele in care avem acces. Ne vorbeste despre moastele Sfintilor mari mucenici, adapostite in cateva racle. Dada, Gaveddae, Cazdoe si Gargal au fost martirizati isi secolul IV chiar de catre tatal lor, imparatul persan Saporie. Moastele au fost duse intai la Moscova si apoi taiate in bucati si trimise la mai multe biserici din lume in timpul "marii prigoane" din 1666. Pe 29 septembrie a fiecarui an( pe stil vechi) si pe 12 octombrie ( pe stil nou) , acesti sfinti sunt sarbatoriti cu mare fast. Toate icoanele, chiar si catapeteasma, vechi din secolul 15, sunt aduse de la Moscova. Parintele Melchisedek ne povesteste ca in anul 1991 au fost furate 16 icoane si o evanghelie, din biserica mica a manastirii, unde se fac slujbele iarna. Ancheta politiei a aratat ca hotii erau oameni din sat, care au vandut icoanele mai departe, noii cumparatori au facut la fel, pana li s-a pierdut urma. "O ducem foarte greu. Avem ceva pamant si am primit si padurea inapoi, 15 hectare. Dar nu mai e nici pe departe ce a fost, caci pe vremea comunistilor s-a tot taiat. Acum mai avem doar cinci vaci si cativa cai. Porcii i-am terminat. Nici macar nu putem gazdui peste noapte pelerini, caci chiliile sunt vechi de 140 de ani si chiar si noi ne bucuram, cand ne trezim dimineata si vedem ca nu s-a prabusit tavanul.

Raskolnicii

Istoria cultului rusilor lipoveni e destul de complicata. Melchisedek ne spune versiunea lui. In jurul anului 1665, Patriarhul Moscovei, Nikon, a intentionat sa reformeze biserica. Se pare ca totul a inceput de la cateva traduceri din greaca ale unor carti de cult, efectuate de un calugar apropiat al patriarhului. Au aparut contestatarii, numiti raskolnici, adica revoltati. Tarul a reactionat dur si a trimis armata sa ii pedepseasca. Se vorbeste de un pogrom unde peste 20000 de raskolnici arsi pe rug. Unii dintre ei au reusit sa fuga si s-au refugiat in mai multe provincii ale Imperiului otoman, acestia fiind denumiti cazaci. Cei mai multi dintre ei ajuns in Dobrogea. Imperiul Otoman a profitat de aceasta situatie si i-a transformat pe cazaci intr-un fel de politie locala, scutindu-i de taxe si permitandu-le sa isi pastreze traditiile si cultul.

Biserci fara preoti

Comunitatea rusilor lipoveni din Dobrogea a reusit astfel sa isi pastreze elementele definitorii, inclusiv cele privitoare la conceptiile religioase si la cult. Aici, in zona noastra, lipovenii au fost cel mai bine ocrotiti, ceilalti imprastiati in restul lumii fiind ajunsi de mania Rusiei fiind prigoniti aproape peste tot. Arhidiaconul Melchisedek se mandreste, de exemplu, ca in biserica lor se arse exclusiv lumanari in cult, lumina electrica nefiind folosita deloc. Din punct de vedere al canoanelor ortodoxe, lumina aprinsa in fata unei icoane, lumanarea fie ea pentru vii sau pentru morti, are intr-adevar valoarea si simbolul ei unic, in comparatie cu metodele, mult contestate de credinciosii romani, practicate acum in bisericile ortodoxe romanesti unde lumina electrica a suplinit lumina lumanarilor, iar obiceiul crestinesc de aprindere a lumanarilor pentru sufletele celor vii si a celor morti se face in afara lacasului de cult si in niste cutii ordinare de fier. Reversul medaliei il reprezinta caracterul empiric al teologiei rusilor lipoveni. Intr-un cuvant, cei mai multi dintre preotii acestor comunitati au fost alesi de catre comunitate, dintre tinerii cunoscatori de slavona, fara a avea studii de specialitate. Chiar si in prezent, majoritatea slujitorilor savarseste ritualul religios invatat mecanic, fara a intelege sensurile adanci ale actelor de cult. In 1848, in cele doua centre ale rusilor lipoveni, Slava Rusa si Slava Cercheza, a izbucnit un puternic conflict religios. Contextul istoric a facut ca in zona sa nu mai existe nici un episcop. De aceea, nici nu puteau fi hirotoniti preoti. S-a gasit solutia aducerii din Bosnia a unui episcop pe nume Ambrozie. Unii dintre rusii lipoveni din zona l-au contestat, pe motiv ca nu este botezat sau ca a fost cumparat cu bani. De aceea, contestatarii, numiti de catre restul "bezpopovti"(fara preoti), s-au izolat de restul comunitatii. "S-au asezat pe o strada separata de restul, sub padure. Au continuat sa isi intretina bisericile, dar nu aveau preoti. Slujea dascalul in locul la popa. El spovedea, el impartasea. Cu timpul, unii au murit, altii s-au casatorit cu de-ai nostri si i-am asimilat. In Slava Rusa au mai ramas doi bezpopovti, iar in Slava Cercheza vreo 30. Dar cei mai multi dintre ei merg acum tot la biserica noastra", ne-a povestit Nea Vanea.

Sfintele si pacatosii

In Slava Rusa exista si o manastire de maici, pe nume Ovidenia, sau Intrarea maicii Domnului in biserica. E o adevarata fortareata in care strainii, mai ales barbatii, nu au ce cauta. Poarta e strajuita de camere de supraveghere, iar maicile dinauntru nu ies aproape niciodata. E rigoarea caracteristica religiei rusilor lipoveni. Nu acelasi lucru poate fi spus si despre calugarii de la Uspenia. Pe Melchisedek aveam sa-l gasim noaptea la una dintre carciumile satului. Venise cu caruta, insotit de padurar si de "fratele din Basarabia", la o bere! A parut neplacut surprins cand ne-a vazut. Ca si in timpul zilei, strainul s-a dat la o parte, incercand sa evite orice contact cu noi. Am inteles ca Melchisedec tine cu totdinadinsul sa ii acopere identitatea. El le-a spus unora ca e fratele sau din localitatea Camena, aflata la cativa kilometri de Slava Rusa , dar arheologii care sapa la cetatea romana Ibida, (peste care se afla acum asezarea Slava Rusa) precum si cativa sateni, prieteni de pahar au calugarului, stiu ca misteriosul om este de fapt din Transnistria. Pe un alt calugar de la Uspenia, pe nume Marchelov, l-am gasit in casa unui prieten din sat. A recunoscut ca nu mai trecuse pe la manastire de cateva zile bune. Satenii spun ca pleaca din manastire de regula atunci cand lipseste Arhiepiscopul si ca ii cam place bautura. Tot la Uspenia, in 2002, s-a asezat un alt calugar pe nume Aliosa. Acesta era foarte apreciat in comunitatea lipoveneasca pentru ca era unul dintre putinii rusi lipoveni care inca mai confectioneaza traditionalul brau "pois", care se poarta in zilele de sarbatoare. Acesta se poarta pe deasupra camasii, iar barbatii il tin cu nodul pe dreapta, femeile pe stanga. Aliosa vindea braiele pe care le facea si mai castiga si el un ban. Viciile l-au tradat insa. Cu o parte din banii pe care i-a castigat Aliosa si-a cumparat un videoplayer si noaptea se "delecta" cu filme pornografice, in beciul sfintei manastiri. Totusi, pare destul de ciudata viata acestor localnici autodenumiti calugari, putini la numar ce-i drept, mai ales ca regula si canoanele bisericesti ortodoxe indiferent de rit, fie el vechi sau nou, obliga ca viata monahala sa fie traita intre zidurile manastirii si nu in lume. Adevarul ca niciodata nu poti sa stii cine anume s-ar putea ascunde sub sutana de calugar, departe de ochii curiosilor si acoperit de smerenia credinciosilor dintr-un sat micut.

Satul cu opt biserici

Cu toate acestea, oamenii locului sunt foarte mandri de traditiile si religia lor. Desi putini mai poarta braul pois zi de zi, la fel si rubasca, camasa cu guler-tunica si cativa nasturi oblici pe lateralul gatului. Slava Rusa ramane satul cu opt biserici (de aceea detine si recordul localitatilor cu cele mai multe biserici din toata Dobrogea) si oameni blonzi, cu ochii albastri, despre care se spune ca sunt foarte muncitori. Probabil ca de aceea majoritatea dintre acestia, in special tinerii cu varste intre 25 si 40 de ani, sunt plecati la munca in strainatate, mai ales in Italia si Spania. Rusii lipveni reprezinta cam 90 de procente din cei aproximativ 2000 de locuitori din Slava Rusa. Si-au construit case din lemn si piatra, colorate in albastru si verde. Sunt asezate pe mai multe ulite pline de praf vara. E satul cu opt biserici, pentru trei denominatiuni, dintre care una nu are preoti.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii