Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
04:52 05 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Pericol nuclear in Delta

ro

28 Dec, 2004 00:00 1644 Marime text

Existenta Canalului Bastroe este legata de transporturile radioactive

Destinatia nedeclarata oficial a Canalului Bastroe este cea de ruta ferita de ochii lumii pentru transporturile radioactive * In 2002, Romania a fost solicitata de ucraineni in vederea acordarii permisiunii de tranzitare a barjelor cu material radioactiv pe canalul Sulina cu destinatia Kozlodui * Daca pana mai anul trecut Dunarea era in mod oficial tranzitata regulat de transporturi radioactive, mai nou, acestea se desfasoara in secret * Tranzitarea regulata a teritoriului Romaniei cu produse si deseuri radioactive cu grad ridicat de risc de accidente nucleare a facut si va face subiectul unor discutii aprinse in randul anumitor grupari ecologiste din tara * Cursele regulate ale navelor rusesti, incarcate cu produse nucleare, au fost trecute sub tacere * Exista tendinte ca societatea civila din Dobrogea sa se opuna transporturilor improvizate de combustibil nuclear pe Dunare, Canalul Dunare-Marea Neagra si Bastroe

Problemele legate de tranzitarea repetata a teritoriului tarii noastre a navelor rusesti incarcate cu reziduuri si combustibil nuclear pentru sau de la centrala atomica de la Kozlodui din Bulgaria, continua sa faca valuri in societatea civila. Transporturi nucleare de genul acelora care in urma cu un an si in mod oficial "la vedere" erau efectuate de vasul rusesc "Fili" cu regularitate de ceasornic, sunt acum trecute sub tacere. Ultima oara, cunoscuta nava "Fili" folosita fara autorizatii speciale pentru astfel de transporturi a tranzitat apele romanesti la 13 noiembrie 2003. La bordul sau au fost transportate cateva sute de tone de reziduuri radioactive rezultate in urma proceselor termonucleare efectuate in reactoarele invechite ale centralei atomice de la Kozlodui din Bulgaria.Mai nou, acum au "transpirat" informatii conform carora si destinatia aproape exclusiva a Canalului Bastroe ar fi fost prevazuta chiar pentru efectuarea unor astfel de transporturi nucleare, dar se pare ca mult mai uriase ca volum. Surse din cadrul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au declarat unor agentii de presa faptul ca in urma cu doi ani de zile au fost primite solicitari din partea ucraineana pentru a fi permise tranzitarile unui numar nedeterminat de barje incarcate cu material radioactiv pe Canalul Sulina cu destinatia Kozlodui, in Bulgaria. La acel moment, responsabilii ARBDD au refuzat acest lucru. Cu toate acestea, s-a decis la alt nivel decat cel al conducerii ARBDD, ca un numar de cateva transporturi nucleare sa fie tranzitate prin Canalul Dunare-Marea Neagra. Totodata, prin definitivarea constructiei si darea in folosinta a Canalului Bastroe, producerea unui eventual accident nuclear pe partea ucraineana a Deltei Dunarii ar lasa fara drept de apel partea romana, deoarece acestea nu ar putea actiona in nici un fel.

Precedent periculos

In anul 1999, Guvernul Republicii Moldova, in urma unei intelegeri cu Guvernul Bulgariei si cel al Federatiei Ruse si cabinetul ministerial al Ucrainei, si-a dat acordul in vederea permiterii tranzitarii de deseuri radioactive provenite de la centrala nucleara de la Kozlodui din Bulgaria, pe teritoriul Republicii Moldova in Federatia Rusa. Hotararea respectiva contravenea cu prevederile articolului 77 din Legea privind protectia mediului inconjurator, din 16 iunie 1993, in care se stabilea faptul ca Republica Moldova nu va admite pe teritoriul ei construirea de centrale nucleare, tranzitul si amplasarea de deseuri nucleare de orice fel. Astfel ca Parlamentul moldovean a refuzat atunci ratificarea acordului respectiv, dar, cu toate acestea, la insistentele Guvernului, s-a adoptat o hotarare prin care s-a permis exclusiv transportarea unei singure incarcaturi de reziduuri din Kozlodui spre Rusia, in schimbul unei taxe de 70.000 de dolari americani, platiti de Bulgaria.Centrala nucleara de la Kozlodui are aproape 50 de ani vechime, fiind cea mai uzata unitate atomica din Europa. Starea tehnica indoielnica a instalatiilor centralei precum si modelul depasit al acesteia au facut ca primele patru reactoare ale sale, fiecare cu o capacitate de 440 de megawati, sa fie inchise, si asta in urma unei conditionari de aderare impuse de Uniunea Europeana. Rusii s-au oferit sa preia deseurile nucleare bulgaresti, in vederea trimiterii acestora in localitatea Maiak, unde se afla una dintre intreprinderile rusesti specializate in prelucrarea reziduurilor radioactive. Pentru a ajunge in Rusia, materialul radioactiv trebuia sa mai tranziteze si alte tari. Din Bulgaria catre Rusia si invers au fost transportate, discret, timp de 25 de ani astfel de incarcaturi, de deseuri sau combustibil nuclear. Singurii care au luat o pozitie vizavi de transporturile periculoase au fost ecologistii din Republica Moldova, si asta in conditiile in care aceste transporturi tranzitau si Romania. Dar in Romania ecologistii au existat doar cu numele si nu au intreprins nimic pentru a schimba in vreun fel situatia.Cercul vicios a fost spart din greseala in luna decembrie 2000, cand nava ruseasca "ST 1315", care transporta combustibil nuclear catre centrala atomica de la Kozlodui, a fost retinuta de autoritatile romane in portul Sulina. Vasul sub pavilion rusesc "ST 1315" transporta, la acea vreme, un numar de 30 de containere de combustibil nuclear si utilaje pentru centrala de la Kozlodui. Retinerea vasului a fost facuta in contextul in care acestuia ii lipseau o serie de documente obligatorii ce trebuiau sa insoteasca marfa radioactiva. Pentru a putea efectua astfel de transporturi speciale, nava trebuia sa posede si trei avize favorabile emise de catre specialisti ai Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), de la Agentia Nationala pentru Controlul Exporturilor Strategice si Interzicerea Armelor Chimice si de la Ministerul Transporturilor. Cum la acea vreme nava nu poseda astfel de avize, aceasta a fost retinuta destula vreme in portul Sulina. Inainte de aceasta tentativa esuata, autoritatile bulgare au recunoscut ca, din 1998 si pana la 19 septembrie 2000, se mai efectuasera trei astfel de transporturi secrete pe Dunare, existand, se pare, si corespondente speciale de serviciu intre autoritatile bulgare si cei din fostul Inspectorat al Navigatiei Civile din Portul Constanta. Acelasi vapor mai avusese o tentativa de trecere frauduloasa prin teritoriul romanesc pe data de 19 septembrie 2000, cand vasul oprise in Portul Constanta cu intentia sa tranziteze Canalul Dunare-Marea Neagra.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii