Pionul comun - Paraschiva Barbu Croazierele, reţelele de socializare şi procesul retrocedărilor

Menţionată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la categoria „interpuşi cumpărători de terenuri", Paraschiva Barbu, judecată alături de primarul Radu Mazăre în dosarul retrocedărilor de la Constanţa, nu numai că a obţinut amânarea procesului pe motiv că este plecată în croazieră, „în Mediterana", dar a împărtăşit din frumoasele experienţe petrecute în croazieră pe o reţea de socializare virtuală.

Cu alte cuvinte, în timp ce magistraţii Curţii de Apel Bucureşti nu au reuşit încă să demareze cercetarea judecătorească în dosar, deşi instanţa a fost sesizată în urmă cu mai bine de trei ani, adesea cauza fiind amânată la cererea acuzaţilor, suspecţii nu se pot prezenta la proces, pe motiv de „vacanţă". Iar pentru ca palma pe obrazul justiţiei să fie suficient de mare, suspecţii se laudă pe reţelele de socializare virtuală cu ghiduşiile şi năzdrăvăniile făcute în concediu, în timpul în care judecătorii îi aşteptau la instanţă, să le stabilească vinovăţia sau nevinovăţia în cauză. Conform comunicatului remis de Direcţia Naţională Anticorupţie la momentul la care dosarul retrocedărilor a fost trimis în instanţă, Paraschiva Barbu este menţionată, alături de Alexandru Octavian Şerban şi Basarab Popa, la categoria „interpuşii cumpărători de terenuri". Acuzaţiile ce i s-au adus de către procurorii DNA au fost de „complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie". În proces, dată fiind, printre altele, lipsa Paraschivei Barbu, care se afla în croazieră, s-a acordat termen pentru data de astăzi. În contextul în care în dosar sunt peste 30 de acuzaţi, în frunte cu primarul Radu Mazăre, nu este exclus totuşi ca, cine ştie, aceştia să nu se fi sincronizat în ceea ce priveşte concediul, iar judecătorii să fie nevoiţi astăzi să amâne din nou procesul, pentru vacanţele exotice ale altui acuzat. Aşa cum am menţionat constant pe parcursul ediţiilor anterioare, în rechizitoriul DNA se arată că „în perioada noiembrie 2002 - iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale". În plus, procurorii au mai spus că aceste avantaje „s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul". Toţi suspecţii din cauză s-au declarat nevinovaţi.