Proces încă suspendat „Retrocedările", brand-ul lui Mazăre

Procesul primarului Mazăre figurează încă la Curtea de Apel Bucureşti ca fiind suspendat, aşteptându-se motivarea din partea instanţei constituţionale

Dosarul retrocedărilor nelegale de la Constanţa, cunoscut pe scurt drept „dosarul retrocedărilor", a devenit vrând-nevrând pentru primarul Radu Mazăre (cap de afiş în lista inculpaţilor) un fel de emblemă, retrocedările la rândul lor transformându-se în această ordine de idei în brand-ul edilului de Constanţa. Cu un răspuns transmis de Curtea Constituţională unei agenţii de presă centrale în care se arăta că dosarul retrocedărilor a fost analizat în şedinţele de la sfârşitul lunii decembrie 2011, astfel că ar urma ca acesta să fie trimis înapoi Curţii de Apel Bucureşti pentru ca procesul să se poată relua, instanţa care-l judecă pe Mazăre nu a primit nici la acest moment documentele necesare pentru reluarea cercetării. În aceste condiţii, procesul figurează încă la Curtea de Apel Bucureşti ca fiind suspendat.

La începutul lunii ianuarie 2012, Curtea Constituţională a transmis agenţiei de presă Hotnews un comunicat în care se arăta că dosarul retrocedărilor a fost luat în discuţie în şedinţa din 20 decembrie 2011. Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale au analizat excepţiile de neconstituţionalitate invocate în cauză de avocaţii celor peste 30 de suspecţi. Mai exact, este vorba despre excepţiile de neconstituţionalitate a articolelor 147 Cod penal, 258 alineat 1 Cod penal, articolul 1 alineat 1 litera a din Legea 78/2000, în raport de prevederile articolului 2 alineat 1, art. 8 al.2, art. 36, art. 37, art. 40 al. 3, art. 120, 121 şi 123 din Constituţia României, cu referire la articolele 10 şi 11 din CEDO.

Ce a invocat apărarea

Cu alte cuvinte, avocaţii au susţinut că prevederile din Codul penal care reglementează statutul de „funcţionar public", dar şi cele care incriminează „faptele săvârşite de alţi funcţionari", în raport de Legea privind faptele de corupţie săvârşite de funcţionarii publici nu sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale legate de dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de asociere, precum şi de principiile de bază privind administraţia publică locală. De precizat că, până să fie analizat în şedinţa din decembrie 2011, dosarul retrocedărilor ajunsese la Curtea Constituţională de aproximativ un an, unde şi-a aşteptat liniştit rândul la ordine. Fireşte, în tot acest timp, procesul propriu-zis a fost suspendat, legea prin care se decidea ca procesele să nu se mai suspende pentru sesizarea Curţii Constituţionale intrând în vigoare abia după ce cazul Mazăre fusese deja suspendat. Luni de zile, presa a scris despre tergiversarea dosarului retrocedărilor.

Excepţii respinse

În cele din urmă, ca o reacţie la cele scrise de agenţia de presă Hotnews, Curtea Constituţională a remis un comunicat în care se arată că a soluţionat pe data de 20 decembrie 2011 excepţiile de neconstituţionalitate invocate în dosarul în care inculpat este primarul Constanţei. Excepţiile au fost respinse. De asemenea, Curtea Constituţională a menţionat în acelaşi document că dosarul ajunsese la această instanţă la data de 6 ianuarie 2011. „Dosarele instanţelor de fond au fost transmise către instanţa constituţională în data de 6 ianuarie 2011, când a fost înregistrat Dosarul Curţii Constituţionale nr. 57D/2011. Dosarul a fost soluţionat prin Decizia nr. 1611 din data de 20 decembrie 2011, Curtea Constituţională respingând criticile de neconstituţionalitate formulate", se arată în actul citat de Hotnews.

Unde este motivarea?

Şi totuşi, deşi a trecut mai bine de o lună de când Curtea Constituţională şi-a terminat treaba, zice-se, nici până acum dosarul nu a fost trimis înapoi Curţii de Apel Bucureşti. Surse avizate susţin că nu a fost de ajuns că judecătorii Curţii Constituţionale s-au pronunţat asupra excepţiilor invocate, ci trebuie să şi motiveze decizia prin care au fost respinse respectivele excepţii. Ceea ce înseamnă că ar putea dura câteva luni bune până să se fixeze un nou termen în procesul care priveşte brand-ul lui Mazăre. În proces, primarul Constanţei a fost acuzat de procurorii anticorupţie că, împreună cu ceilalţi membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001, ar fi dus la crearea unui prejudiciu estimat la 114 milioane de euro. Încă de la începutul anchetei, edilul s-a declarat nevinovat, acuzând faptul că dosarul retrocedărilor ar fi unul politic.