Sarlatani cu semnatura falsa

Teparii si-au modernizat metodele de fraierit cu file CEC

Semnarea unui CEC cu un alt specimen de semnatura decat cel aflat in evidentele bancare este o dovada clara a intentiei de a insela persoana care ar fi trebuit sa beneficieze de efectul CEC-ului respectiv # O firma din Bucuresti a fost inselata in acest fel cu suma de 300 de milioane de lei de catre administratorul unui SRL din Constanta * Cercetarile au scos la iveala faptul ca firma SC Doredy Com a inselat in acelasi mod alte 15 societati din toata tara, suma totala obtinuta in acest mod fiind de 8,7 miliarde de lei * Firma din Constanta a avut sediu fictiv, identificarea patronului si angajatilor acestora dand de furca politistilor * Cu toate acestea, dosarul a fost destul de subtire intocmit si a fost trimis la lucru la Parchetul Constanta

Daca pana acum politistii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Constanta, umpleau buletinele de presa cu diferite cazuri de inselaciune, majoritatea acestora avand la baza emiterea de file CEC fara acoperire in banca, iata ca, mai noi, sarlatanii si-au readaptat metodele. Aceasta readaptare, vine dupa ce, asa cum a mai spus, toata lumea, in special comerciantii, incepuse sa devina suspicioasa in ceea ce priveste plata cu file CEC a diferitelor marfuri sau servicii. Deja, fobia "tepei" cu file CEC devenise patologica, dar cand este vorba de supravietuire in afaceri, oamenii sunt dispusi sa riste. Si pe unii riscul i-a cam dus la sapa de lemn. Pilda acestora i-a determinat insa pe alti afaceristi sa deschida bine ochii atunci cand nu au de ales si trebuie sa mai scape din marfa de pe stocuri in schimbul platii ce file CEC. In randul acestora s-a impamantenit obiceiul de a verifica in prealabil solvabilitatea firmei care plateste cu filele CEC, daca aceasta are sau nu disponibil in banca. Daca totul este in regula atunci CEC-ul este acceptat. Acest gen de verificari, i-a cam pus in incurcatura pe "teparii" de meserie. Dar cum acestia, poseda un ascutit simt al adaptabilitatii la toate rigorile vietii, acestia au inventat o noua cale de inducere in eroare si implicit de fraierire a partenerului de afaceri.In contextul in care cel care verifica valabilitatea firmei in ceea ce priveste disponibilul in banca sau alte chestii de genul acesta, la prima vedere filele CEC par bune si valabile dar in momentul in care se doreste executarea lor, acestea sunt respinse de banca. De ce? Nimic mai simplu, sarlatanul care a emis fila CEC a semnat pe fila cu o alta semnatura decat cea din specimenul de semnatura aflat in evidenta bancii. Si cum, specimenul de semnatura nu este cerut de pomana de functionarii bancilor, ci tocmai pentru evitarea unor asemenea falsuri in cazul in care filele CEC intra pe mainile altor persoane, eludarea acestei reguli este posibila doar in cazul unui plastograf profesionist. Asadar, semnarea unui CEC cu un alt specimen de semnatura decat cel aflat in evidentele bancare, este o dovada clara a intentiei de a insela persoana care ar fi trebuit sa beneficieze de efectul CEC-ului respectiv.Gheata a fost sparta de un SRL fantoma din ConstantaFenomenul semnaturilor false pe filele CEC ne-a fost semnalat de catre managerul unei firme din Bucuresti. Maria Bican, directorul general al societatii comerciale "Adrasim Serv" SRl din Bucuresti, a reclamat faptul ca a fost inselata cu suma de 300 de milioane de lei de catre administratorul societatii comerciale "Doredy Com" SRL cu sediul fictiv la Constanta. Bucuresteanca a sesizat in cateva randuri situatia atat politistilor din Bucuresti cat si celor de la Constanta, dar situatia ei a ramas neschimbata. De ce anume? Din cauza ca operativitatea anumitor ofiteri din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor lasa mult de dorit. Cazul bucurestencei a lasat o umbra de indoiala asupra acestui serviciu, felul evaziv in care a fost efectuata cercetarea in acest caz fiind cel putin ciudata. Mai apoi vine felul in care relatia pagubit-politist a devenit una penibila, politistul lasand in coada de peste problema cu care a fost insarcinat, incarcand sa convinga pagubitul sa nu mai insiste si sa creada ca teapa este teapa si banii nu o sa-i mai vada niciodata. Dar despre aceste aspecte vom discuta ceva mai tarziu tot in acest material.Revenind la pagubita din Bucuresti, aceasta a avut ghinionul sa accepte sa faca afaceri cu un individ care luase infatisarea unui afacerist onest. Conform declaratiilor Mariei Bican, in urma unor convorbiri telefonice agreabile avute cu administratorul SC.Doredy Com SRL din Constanta, cu sediul in strada Berzei, nr.7, bl.K3, ap.8, firma cu un cont valabil deschis la RoBank Constanta, acesta din urma a trimis in data de 5 noiembrie 2004 o masina inchiriata la sediul firmei la care Bican era administrator, in vederea achizitionarii unei cantitati de marfa in valoare totala de 300 de milioane de lei. Marfa consta intr-un numar de 60.000 de lavete de bumbac. Constanteanul si-a trimis odata cu masina inchiriata si un om de-al sau, in calitate de insotitor al marfii, in persoana lui Constantin Vulpe, un tanar in varsta de pana in 25 de ani. Soferul masinii inchiriat se numeste Constantin Bucsa. Pentru toata marfa luata, insotitorul Vulpe a depus o factura cu nr.6984195/05.11.2004, suma de 300 de milioane de lei urmand a fi achitata cu fila CEC seria BB 322 00124502 la termen, in data de 3 decembrie 2004. Imediat dupa ce aluat fila cec, tot in data de 5 noiembrie 2004, Maria Bican a solicitat verificarea situatiei bancare a emitentului filei cec, iar prin Cererea de Consultare primita ca raspuns de la Banca nationala a Romaniei, Centrala Incidentelor de Plati, adresa cu nr.1/05.11.2004, banca mentioneaza ca "titularul de cont nu figureaza la CIP cu incidente de plati majore inregistrate in perioada 05-11-1997/05-11-2004". Deci firma constanteana parea serioasa. Dupa ce a luat marfa, masina s-a intors la Constanta unde trebuia sa o plaseze intr-un depozit. De atunci, Maria Bican nu mai stie nimic nici de soarta marfii, nici de patronul firmei, nici de bani. La sfarsitul lunii noiembrie 2004, in urma unei discutii telefonice cu administratorul societatii "Doredy", bucuresteanca a fost rugata de individ sa amane depunerea CEC-ului deoarece marfa nu fusese livrata. Acesta din urma promisese ca in cel mult o saptamana urma sa trimita un delegat de la firma cu alt CEC cu o data scadenta in luna ianuarie 2005, dar acel delegat nu a mai sosit la Bucuresti niciodata iar cecul lasat initial devenise deja scadent si expira in zece zile. Bineinteles ca la cele doua numere de telefon lasate initial de escroc nu mai raspundea nimeni. Presata de apropierea datei de expirare a filei de cec, Maria Bican a fost nevoita sa depuna cecul la banca, la BCR cu punctul de lucru in sectorul 4 din Bucuresti. Cecul a fost respins de banca emitenta RO Bank Constanta din lipsa de mandat al semnatarului. De atunci, femeia pagubita a tot incercat sa dea de urma marfii, a banilor si nu in ultimul rand a escrocului.Cu masca si fara mascaCum increderea in politistii carora li s-a reclamat situatia s-a spulberat odata cu raspunsurile lor evazive care tradau impotenta rezolvarii unor astfel de cazuri relativ simpliste de escrocherie, bucuresteanca a apelat la ajutorul presei. Reactionand la strigatul de ajutor a bucurestencei, reporterii nostri au pornit investigatiile incepand cu minimum de date puse la dispozitie de pagubita. Initial aceasta a crezut ca pe administratorul societatii de la care a luat teapa il chema Abram Lever, dar s-a aflat ulterior ca de fapt pe individ il cheama Ibram Levent. Adresa firmei pe care am mentionat-o mai sus, era fictiva, acolo reporterii nostri gasind un apartament unde niciodata nu fusese sediu de firma, proprietarii acelui apartament fiind familia Andrei Zagridal. Contactati telefonic, cei din familia mentionata au spus ca au mai primit telefoane de la diferite persoane care cautau aceeasi firma "Doredy Com", dar nici vorba de asa ceva. Urmand firul altor informatii s-a identificat o alta firma cu care sarlatanul constantean a incercat sa faca afaceri, in speta sa plaseze marfa furata de la societatea bucuresteana. Astfel, s-a aflat ca omul nostru, Ibram Levent a incercat sa vanda lavetele la societatea Argos din Cernavoda. Cei de acolo insa au solicitat un fax care sa cuprinda o oferta de preturi. Faxul a venit, acesta cuprinzand pe langa oferta de lavete si bocanci de piele, manusi de protectie, pufoaice si salopete. Contactand directorul economic de la Argos, un anume Darasteanu, s-a aflat numarul de fax de unde fusese trimisa oferta si unde se astepta raspunsul sau comanda. Ei bine, numarul de telefon figura la adresa aflata pe strada Tulcei nr.5 . In cartea de telefon a orasului Constanta, adresa respectiva si acel numar de telefon era pe numele unui anume Dumitru Ancuta. Dar la adresa Tulcei nr.5 se afla nu un imobil singur ci un bloc de patru etaje cu cinci scari. Vorbind cu administratorul blocului reporterii nostri au aflat cu stupoare ca in acel bloc nu locuieste si nu a locuit niciodata un cetatean cu numele Ancuta Dumitru. Asta inseamna ca nici cei de la Romtelecom habar nu au de evidentele abonatilor, deoarece telefonul respectiv functioneaza pe o adresa fictiva.In alta ordine de idei, bucuresteanca fusese dezinformata de locul unde fusese plasata marfa dupa ce ajunsese la Constanta. Reusind sa contactam soferul masinii cu care a fost adusa marfa, s-a aflat ca marfa fusese depozitata la un depozit aflat pe strada Avram Iancu nr.7. La fata locului nimeni nu a stiut nimic despre existenta marfii si de spre firma "Doredy Com". Soferul Bucsa Constantin, a declarat ca marfa a lasat-o in fata unei magazii incuiate odata cu insotitorul acesteia Constantin Vulpe. In rest nu mai stie nimic.Stangacii de politisti incepatoriConform declaratiilor pagubitei, cazul a fost preluat de catre ofiterul Emilian Cutov din cadrul IPJ Constanta, respectiv Serviciul de Investigare a Fraudelor. De la momentul inaintarii reclamatiei si pana in prezent, pagubita nu a fost informata de starea anchetei. Dezamagirea femeii ce dorea sa-si recupereze macar marfa, a culminat prin modul in care a decurs cercetarea cazului. In acest context, politistii nu au interogat insotitorul marfii in speta pe Constantin Vulpe cel care ar fi trebuit sa stie unde a fost dusa marfa, nu l-au luat la intrebari nici pe sofer, nu au cautat locul unde a fost initial depusa marfa. Stind de vorba cu Emilian Cutov, reporterii nostri au aflat ca dosarul cu numarul L 508/2004, asa subtire cum era, a fost trimis demult la Parchetul Constanta, acesta fiind acum pe mana procurorului Uzun. Totusi politistii au reusit sa vorbeasca cu directorul economic de la SC Doredy Com, un anume Eduard Dinescu, de la acesta afland probabil si numele adevarat al patronului, Ibram Levent. Cutov a mai spus ca in sarcina turcului Levent, sunt puse si alte inselatorii in valoare totala de 8,78 miliarde de lei acesta inseland nu mai putin de 15 societatii comerciale din toata tara. Levent a emis in folosind aceeasi metoda a semnaturii false, nu mai putin de 16 file de CEC. Firma "Doredy Com" SRL fusese infiintata in vara anului 2004, fapt care se pare ca nu a fost cunoscut de cei de la Banca Nationala care au emis acea nota de consultare despre care s-a pomenit mai sus. Despre soarta banilor si a marfii politistii nu stiu nimic.Ciudat este pana la urma si stilul celor de la biroul de presa al IPJ, care in mod deliberat nu fac publice numele societatilor si al patronilor acestora care s-au pretat la inselatorii. Totul fiind pus sub masca absurda a dreptului la imagine. Infractorii au dreptul la imagine, pe cand numele celor pagubiti si societatile lor sunt facute public litera cu litera, adica mai pe scurt, fraierul trebuie sa fie cunoscut de toata lumea. Biroul de presa al IPJ nu judeca insa faptul ca denuntarea numelor infractorilor si acelor firme tepuitoare, poate ajuta in depistarea si altor pagubiti sau poate concura la evitarea unor alte asemenea situatii.