Sindicalistul sarlatan, cautat prin Interpol

Cel mai mare "tepar" al navigatorilor, dat in urmarire generala

Sute de marinari romani au fost inselati si mai multe miliarde de lei au fost insusite in mod ilegal de liderul Sindicatului Marinarilor Profesionisti din Galati * Printre cei "fraieriti" se numara si 70 de navigatori constanteni * Ionel Ursu a pretins sume de bani de la marinarii care cautau un loc de munca la bordul vaselor straine * Nici unul dintre marinarii ce au avut contact cu Ursu nu si-au gasit mult promisul loc de munca * Adrian Mihalcioiu, liderul SLN si ITF pentru Romania, stia care urma sa fie soarta lui Ursu si a sindicatului sau * Politia din Galati a descoperit la sediul sindicatului mai multe documente si stampile false * Ionel Ursu a fost dat in urmarire generala prin Interpol, acesta disparand din tara in urma cu doua saptamani

Soarta marinarilor romani se pare ca pe nimeni nu mai intereseaza de mult. Daca pana prin anii 2000, povestile flotei, cu marinarii ei arestati mai peste tot in lume, faceau subiectul celor mai dese interpelari prin media de la acea vreme, de la un timp, asupra acestui subiect s-a asternut o liniste ca de mormant. Daca nu mai avem flota, nu mai avem nici evenimente, logic. Din cand in cand, se mai aude de cate un marinar roman mort in conditii suspecte la bordul vreunei nave straine. Totusi, daca noi aproape ca am uitat de existenta acestui segment profesional, iata totusi ca mai sunt unii care reusesc sa atraga atentia asupra acestui aspect tocmai prin ilegalitatile pe care le savarsesc impotriva intereselor acestor oameni. Singurii care intr-adevar mai profita de pe urma marinarilor romani au ramas cei care administreaza ilegal serviciile de crewing. Cum numarul navigatorilor romani care cauta de munca la bordul navelor straine este destul de mare, cererea de locuri de munca fiind cu mult mai mare decat oferta, cei care au intrevazut in aceasta conjunctura o adevarata mina de aur au dat lovitura dupa lovitura. Constransi de necesitatea asigurarii unui trai cat de cat la limita supravietuirii a familiilor lor, marinarii romani se "agata" de oricine le-ar putea oferi o sansa de angajare pe vreo nava straina. Riscurile sunt mari, dar nu de putine ori cei care reusesc pana la urma sa plece se intorc multumiti. Tocmai de aceea, mirajul unui loc de munca la bordul unei nave moderne a devenit Eldorado-ul navigatorului roman. Aceasta iluzie insa este foarte des exploatata de catre unii, patroni de pseudo-firme de crewing. Din cele 100 de firme de crewing existente in Romania si care functioneaza legal, nici una nu pretinde nici un fel de comision din partea marinarului care apeleaza la serviciile acestora. Cum legea se pare ca nu prea este cunoscuta in randul marinarilor, un numar insemnat din randul acestora apeleaza la firme sau persoane care, legal, nu ar fi trebuit sa aiba de-a face cu serviciul de crewing. Si uite cum, pana la urma, lantul slabiciunilor se termina la sectiile de politie care sunt, intr-un final, invadate de reclamanti si reclamatii.

Comisioane de miliarde

La Constanta, precum si in alte localitati cu traditie marinareasca, Galati, Braila, Tulcea etc., si-a facut simtita prezenta, inca din anul 1999, un individ pe nume Ionel Ursu. Acesta este galatean si are varsta de 41 de ani. Printr-o solutie destul de ingenioasa, tipic pentru un sarlatan innascut, acesta a infiintat in anul 2000 un sindicat al marinarilor profesionisti. Sindicatul s-a vrut a fi o replica "de fluviu" a Sindicatului Liber al Navigatorilor de la Constanta. Sediul sindicatului era la Galati. Presedintele Sindicatului Marinarilor Profesionisti, Ionel Ursu, a cautat sa-si atraga cat mai multi membri cotizanti din randul marinarilor, acceptandu-se navigatori din toate localitatile. Din Constanta s-au inscris in SMP un numar de 70 de navigatori. Acestia erau atrasi in cadrul sindicatului promitandu-li-se intermedierea unor contracte foarte avantajoase la bordul unor nave straine. Nevoile si crizele financiare in care se aflau multi dintre marinari au determinat o afluenta masiva de oameni pe la usa lui Ursu din sediul sau de la Galati. In schimbul contractelor de munca imaginare pe care le-ar fi oferit Ursu, oamenii trebuiau sa plateasca in avans comisioane consistente, intre 400 si 1000 de dolari sau euro, de fiecare om. Ursu nu lucra singur, acesta avand cativa prieteni care, prin metoda barfei in public, faceau reclama mascata sindicatului. Indivizii lui Ursu alegeau baruri sau carciumi care erau des calcate de marinari. Nu de putine ori, "fraierii" erau agatati chiar din incintele capitaniilor de port, in timp ce navigatorii stateau la rand la prelungirea carnetelor de marinar ori pentru obtinerea brevetelor sau certificatelor de capacitate. Astfel, au fost racolati nu mai putin de 250 de navigatori, sindicatul lui Ursu devenind locul de pelerinaj al marinarilor in cautare de locuri de munca. In acelasi timp, buzunarul lui Ursu se umplea din ce in ce mai mult. Pentru a avea cat mai multa credibilitate in fata marinarilor fraieriti, Ursu simula primirea unor mesaje "Fax" din partea unor pseudo-armatori straini. Mesajele erau falsificate grosolan si erau trimise chiar de oamenii lui Ursu pe numarul sindicatului, de multe ori chiar de la Posta din Galati sau Constanta. Pentru a indeparta orice dubiu privitor la "solvabilitatea contractuala" si la seriozitatea sindicatului, Ursu falsifica o serie de documente pe care le facea sa semene cu acte oficiale trimise prin fax sau telex din strainatate, acestea continand falsuri comunicate de acceptare pentru ambarcarea romanilor pe diferite nave. Potrivit politiei galatene, Ursu a incasat spagi de cel putin un miliard de lei, reusind sa convinga zeci de navigatori ca au angajamente sigure cu companii de navigatie straine. Aceleasi surse din politie au spus ca individul solicita sume de bani in nume propriu, precum si cotizatii la bugetul sindicatului. Cotizatiile, in valoare de 350.000 de lei de persoana, lunar, erau obligatorii pentru toti cei care aderau la sindicat, adica pentru toti cei care apelau la serviciile lui Ursu.

Fuga de... pedeapsa marinareasca

Primele semne ale inselatoriei controlate de Ursu si oamenii lui au inceput sa apara in anul 2002. Atunci, la sediul Biroului Transporturi Navale din cadrul Politiei Transporturi din Galati, doi marinari au depus reclamatii in care sustineau ca au dat spaga sume cuprinse intre 400 si 1000 de dolari pentru ca Ursu sa le obtina contracte in strainatate. Cei doi au fost dusi cu vorba timp de un an de zile, Ursu promitandu-le de fiecare data cand ii vedea ca armatorii contactati urmau sa trimita biletele de avion. Ajunsi la capatul rabdarilor, marinarii au fortat nota si au cerut sa vada confirmarile si corespondenta originala, lucruri pe care Ursu nu a avut cum sa le arate. O buna perioada de timp, sediul sindicatului a fost inchis, restul marinarilor intrand la banuieli ca ceva nu era in regula. Din vorba in vorba s-a aflat despre ce era vorba, informatiile circuland acum pe acelasi traseu despre care am vorbit anterior, tot mai multi navigatori afland ca au fost inselati. Rand pe rand, marinarii din toate localitatile mentionate au depus reclamatii la Politia din Galati, in speranta ca isi vor putea recupera in vreun fel banii. Ursu, in schimb, disparuse cu tot cu bani. Adrian Mihalcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor din Constanta si reprezentantul Federatiei Internationale a Transportatorilor pentru Romania, a declarat ca stia despre activitatea lui Ionel Ursu inca din anul 2000. Mihalcioiu a afirmat ca a incercat in nenumarate randuri sa avertizeze navigatorii romani despre faptul ca, mai devreme sau mai tarziu, activitatea ilicita a lui Ursu va intra in vizorul Politiei. Fapt care s-a si intamplat. Culmea este ca unii dintre constantenii inselati de Ursu au venit sa se planga tot la SLN, vaitandu-se ca nu au luat in seama la timp avertismentele. La sediul sindicatului din Galati, politistii au efectuat o perchezitie in urma careia au fost gasite o serie de acte, documente falsificate, stampile false cu inscrisuri ale unor companii straine inexistente. In urma acestor actiuni ale Politiei, a fost emis pe numele lui Ionel Ursu un mandat de retinere, acesta fiind acuzat de inselaciune, fals si uz de fals. Banuind probabil ca tot ceea ce a facut marinarilor romani va contribui din plin la aruncarea sa dupa gratii, Ionel Ursu a disparut din tara in urma cu trei saptamani, cu tot cu banii de la marinari. Acesta a fost dat deja in urmarire internationala prin Interpol.