Sirenele de alarmare a populatiei, pregatite pentru caz de urgenta

Cel mai performant sistem de alarmare din judet se afla la CNE Cernavoda

In prezent, din peste doua sute de sirene de alarmare publica de pe raza judetului, numai opt sunt actionate electronic * Majoritatea se gasesc in administrarea consiliilor locale, insa exista si comune care nu poseda nici macar un astfel de dispozitiv

Protectia Civila in Romania a fost organizata la in urma cu mai mult de sapte decenii sub denumirea de "Aparare pasiva contra atacurilor aeriene". Scopul pentru care a fost creata era de limitare a efectelor bombardamentelor aeriene asupra populatiei si resurselor teritoriului, fie asigurandu-le protectia directa, fie micsorand eficacitatea atacurilor. De-a lungul timpului, misiunile Protectiei Civile au devenit tot mai complexe, insa cei angajati in indeplinirea acestora tot mai putini. Pentru a duce la bun sfarsit indatoririle, era nevoie si de un sistem de alarmare, in primul rand la nivel national si mai apoi pe plan local, in speta pe judete si pe localitati. Inainte de 1989, responsabilitatea achizitionarii si administrarii sirenelor de alarmare a populatiei a intrat in sarcina fostelor consilii populare. Dupa revolutie, acestea au revenit actualelor consilii locale, insa o parte au intrat si in posesia unor agenti economici. In prezent, in judetul Constanta sunt 223 de astfel de sirene, dintre care 189 apartin administratiei publice locale si 34 agentilor economici. Dintre acestea, doar opt sunt actionate electronic, avand un generator propriu, restul fiind electrice. De asemenea, in stare de functionare se afla 93% dintre acestea. Majoritatea comunelor din judet au cel putin una, insa exista si comune care nu au nici o sirena, si aici este cazul celor infiintate in ultimii patru ani. Intrucat probabilitatea ca sistemul sa devina ineficient in cazul unei calamitati, din cauza lipsei de energie electrica, este destul de mare, s-a pus problema inlocuirii tuturor dispozitivelor cu cele electronice.Cele mai moderne sirene sunt la CernavodaDin pacate, de la vorba la fapta e cale lunga, cum bine se stie, problema ramanand la latitudinea consiliilor locale, care ar trebui sa prevada in buget si astfel de cheltuieli. De mentionat ca dupa 1990, in judet au fost achizitionate 12 sirene electrice, la care se adauga cele electronice. La ora actuala, din cele opt sirene de generatie noua, sase se gasesc la Constanta si doua la Cernavoda. Primele au fost achizitionate de Primaria Municipiului Constanta, iar ultimele de catre canadieni, una dintre ele fiind la Centrala Atomoelectrica, iar cea de-a doua la Consiliul local. Resedinta de judet are un sistem de alarmare, in cadrul careia sunt cuprinse toate cele 64 de sirene de pe raza localitatii, actionat din sediul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dobrogea". Exista si agenti economici care au sisteme proprii de alarmare, cum este cazul CFR Port, ce poseda un sistem independent cu sapte sirene. Potrivit reprezentantilor IJSU, in fiecare an intra in programul de instiintare publica cate 10 - 12 comune si 3 - 4 orase. Totodata, la fiecare trei ani, sunt organizate exercitii de alarmare in municipiul resedinta de judet. Acestea se desfasoara intr-un cadru tactic care sa justifice introducerea unui semnal de alarmare. Semnalele difera in functie de tipul alarmei. Astfel, in caz de amenintare aeriana, sirenele dau 15 impulsuri de patru secunde cu o pauza de patru secunde. La o alarma chimica, sunt cinci impulsuri de cate 16 secunde, la intervale de zece secunde, iar o calamitate naturala este anuntata prin trei impulsuri de 32 de secunde, cu pauze de 12 secunde. Un semnal continuu de doua minute simbolizeaza incetarea alarmei. Deoarece in judet se afla o serie de obiective strategice, printre care Portul sau Centrala de la Cernavoda, ce pot constituie eventuale tinte ale unor atacuri teroriste, in contextul in care acest pericol a crescut in ultimii ani, se impune un sistem de alarmare cat mai bine pus la punct.