Springarii, maestri ai loviturilor

Reporterii ZIUA de Constanta va pun la curent cu modul de operare a spargatorilor

Una dintre categoriile cele mai de temut ale castei infractorilor o constituie springarii, acestia fiind indivizii care dau spargeri in apartamente * Pentru aflarea ponturilor, spargatorii se folosesc de ciripitori * Cele mai bune informatii despre averi se dau de catre vecini la carciumile de cartier * Springarii lucreaza curat, fiind greu de depistat in timpul actiunii, pentru ca ciripitorii stau in continuare de sase * Acestia cunosc in detaliu tot ce face proprietarul luat la ochi, respectiv orele de venire de la serviciu, dar si cele de intoarcere la domiciliu * Subcomisarul Marian Soare, seful Biroului Judiciar din cadrul Politiei Municipale Constanta, ne-a declarat ca, pentru a patrunde in apartamente, care sunt cel mai vizate de springari, infractorii folosesc tot felul de scule, de la cele mai simple pana la cele mai sofisticate

Notiunea de springar nu este inscrisa in nici un dictionar al limbii romane, nici macar in cel explicativ, care este cel mai complex din punct de vedere lingvistic. Desi termenul nu este scris nicaieri, springarul exista si se face simtit. In rau, desigur. De el se tem toti, de la politist pana la cetateanul de rand. Iese omul din casa, incuie usa de trei ori, o verifica si o rasverifica. Si pleaca tot neincrezator ca nu i se poate intampla ceva. Potrivit politistilor de la Biroul Judiciar al Politiei Municipiului, numarul acestui tip de infractiune s-a redus, dar fenomenul nu este eradicat.In ultima perioada, springarii folosesc, tot mai des si cu mai mult succes, informatori care ii ajuta pe cei ce dau marile lovituri fara sa foloseasca forta si fara sa lase vreo zgarietura si, desigur, fara sa fie nevoiti sa dea nas in nas cu proprietarul apartamentului pe care il iau la ochi. Cel care ciripeste negociaza cu spargatorul care da lovitura propriu-zisa, pentru fiecare prada in parte, un procent din valoarea "ciordita" sau suma fixa, ultima fiind mai bine apreciata decat cota-parte, dar si mai sigura.

Ciripitorii, in actiune

Numarul spargerilor de locuinte se pare ca este, in ultima perioada, ceva mai mic cantitativ, dar nu se poate spune acelasi lucru despre valoarea sustrasa dupa intrarea prin efractie in imobile, pentru ca loviturile nu se mai dau la intamplare, ci numai dupa o verificare prealabila a pontului. La inceput, intra in actiune informatorii, sau ciripitorii cum li se mai spune. Tehnica este mai simpla decat ne-am astepta. In general, informatiile se afla la carciumile de cartier, rau famate, unde nu exista sa nu se gaseasca cineva care sa nu aiba limbarita, macinat de invidie ca vecinul lui are mult mai mult decat el. Cateodata, pensionarul (de fapt, cu din acestia se lucreaza) chiar isi mai aduce aminte ca vecinul sau are de primit ceva valuta de la o fiica din Occident sau chiar a primit-o zilele acestea. Tot acesta mai "scapa" ca vecinii lui au bijuterii, aparatura electronica de ultima generatie, telefoane mobile, ce mai, sunt instariti. Imediat, ciripitorul ciuleste mai bine urechile si incepe sa speculeze orice informatie din care ar putea iesi ceva. De aici pana la lovitura cea mare nu este decat un pas, dar tot mai trebuie cercetat. Ciripitorul nu are multa carte, dar este un bun psiholog. El nu prea se baga in vorba, dar asculta foarte atent tot ce spune guralivul din fata lui si doar din cand in cand ii mai arunca, nevinovat, cate o vorba, poate mai apare un pont. In caz ca nu mai iese nimic, brusc ciripitorului i se mai face pofta de-o bere sau de bautura din care a consumat comeseanul sau pana atunci, dar de regula informatorul bea cam ce bea si colegul sau de discutii, pentru a-i da celuilalt impresia ca este de aceeasi teapa cu el. In cazul in care cel din fata sa nu mai are bani de inca una, treaba e si mai buna. Imediat, omul nostru se ofera sa-i sara in ajutor, ca doar nu o sa-l lase pe prietenul lui, de-acum, sa plece asa, daca tot ii mai cere pipota, asta in cazul in care ciripitorul simte ca iese ceva. Daca nu-i iese nimic, informatorul "se cara", dar numai dupa ce a scos tot ce se putea de la interlocutor.

Cu mainile curate

Informatorul are sarcina cea mai importanta in actiunea in cauza, pentru ca de el depind multe. Astfel, acesta trebuie sa afle ce valori sunt in casa, cam pe unde sunt, daca la apartament se afla alarma si cum se poate anihila. El trebuie sa stie care este programul proprietarului locuintei sau imobilului, pentru ca nas in nas cu acesta mai dau doar gainarii. Cei de teapa lor lucreaza cu scule ultraperfomante pentru deschis usile, "pontoarca" fiind de mult depasita, nici unul dintre cei in cauza nemailucrand cu ranga sau cu levierul, astfel ca in urma lor ramane curat. Nu exista oameni loviti, nici amprente, nimic din ce ar putea sa le poata lua urma. Informatorul ramane in continuare afara si tine de sase, pentru ca nu se stie niciodata cand poate sa apara proprietarul: poate si-a uitat ceva acasa, poate vine cu amanta dupa ce si-a lasat nevasta la firma si cate si mai cate astfel de situatii neprevazute. S-au vazut destule astfel de cazuri sau din cele in care chiar copiii mai chiulesc de la scoala si vin acasa, si atunci chiar nu este bine. Oricum, pentru situatii extreme, spargatorul este pregatit sa infiga cutitul in oricine ii iese in cale si in oricine i-ar incurca socotelile, existand si riscul sa ia un par in cap. Dar asta este rolul ciripitorului, pentru ca el ii cunoaste pe toti din familie si are posibilitatea sa-l anunte pe cel care deja este in apartament si pentru care pericolul este destul de mare mai ales in cazul in care nu a prins jobul. Pentru rezolvarea cazurilor de acest fel se lucreaza cu telefoane mobile, numerele nefiind cunoscute de altcineva decat de cei din retea, pentru a nu exista posibilitatea sa dea cineva telefon in timpul spargerii si sa le compromita actiunea. Pentru cazurile in care de locuinta respectiva se apropie un copil, un simplu "beep" este de ajuns, iar in cazul in care spre apartament vine stapanul, "beepul" este mai lung, ceea ce inseamna ca pericolul este extrem de mare. Situatii de genul acesta sunt destul de rare, dar pot exista, iar in cazul acesta toata munca ciripitorului, dar si a springarilor se duc pe apa sambetei. Singurul cu castig din afacerea acesta este ciripitorul, dar numai daca a negociat o suma fixa pentru pontul respectiv, pentru ca el, de fapt, i-a dat springarului toate datele, numai ca nu a fost sa fie. Daca a negociat pentru procent din prada, informatorul nu are nimic de primit, existand si aici, ca si in alte meserii, riscuri. Pentru ponturi puternice, indiferent de forma de negociere, ciripitorul poate primi si "premieri". O situatie de-a dreptul bizara este aceea in care ciripitorul isi vinde pontul unei retele concurente, desigur, pe sume mai mari si cu riscuri reduse.

Ce spune Politia

Subcomisarul Marian Soare, seful Biroului Judiciar din cadrul Politiei Municipale, ne-a declarat ca springarii actioneaza organizati in grupuri de cel putin patru infractori. In general, acestia actioneaza dupa o prealabila supraveghere a victimei, pentru a se stabili cand aceasta lipseste de acasa. "Carciuma de cartier poate reprezenta unul dintre punctele de informare temeinica, pentru ca, in timp ce se mai cinstesc cu un paharel, clientii isi dau drumul la gura si indruga amanunte de mare interes despre vecini sau cunostinte, cine si ce si-a mai cumparat, cat de bine castiga cutare si cutare", ne-a spus Soare. Odata fixata tinta de atac, apeleaza la cateva metode de patrundere in locuinte. Cea mai intrebuintata tactica este escaladarea ferestrelor sau a balcoanelor. Cel mai simplu de patruns este la parter, unde nu toata lumea are gratii la geam sau, daca acestea exista, ele nu sunt intotdeauna bine fixate in rame. Ca puncte de atac, in vizorul hotilor sunt primul si ultimul etaj al blocului, unde acestia se pot catara fara eforturi prea mari. O alta metoda practicata cu succes este aceea prin care hotii forteaza usa de la intrare in apartament. Pentru usile din lemn sunt utilizate surubelnite sau leviere, chei potrivite sau chiar sustrag cheia de la partea vatamata. Se mai cunoaste si instrumentul "pontoarca", alcatuit dintr-o lama zimtata ca o cheie de yala taiata in doua. La usile metalice li se face "felul" prin forfecarea yalei. Infractorii calificati rup butucul. Deoarece in zona Tomis Nord sunt foarte multe blocuri, politistii au constatat ca aici au loc cele mai multe furturi din locuinte. La blocurile turn, springarii blocheaza liftul. Uneori, infractorii intra la "ghici", iar daca gasesc usa descuiata, trec la atac. Ei fura bijuterii, bani, aparatura electronica sau haine de blana. Apoi "agoniseala" este vanduta celor de la casele de amanet, iar banii sunt folositi in interes personal. Sunt cunoscute cazurile in care raufacatorii apeleaza la ajutorul unor electronisti profesionisti, pentru a decoda sistemele de alarma care se afla in dotarea imobilelor. Dupa ce "misiunea" a fost indeplinita fara ca alarma sa urle, hotii le dau electronistilor partea care li se cuvine, acestia multumindu-se ca sunt recompensati. "Daca in anii trecuti se inregistrau peste doua sute de spargeri de apartamente pe an, in cele zece luni ale anului acesta abia daca avem vreo doua sute de situatii asemanatoare", a mai spus subcomisarul Soare.