Suspectii din dosarul „inmatricularile" stiau de perchezitii?

Cetăţeanul turc a mutat sediul firmei cu două săptămâni înainte de percheziţii

Răsturnări de situaţie în dosarul legat de scandalul de corupţie de la Serviciul Permise şi Înmatriculări Auto Constanţa. O parte dintre suspecţi par să fi ştiut că oamenii legii le pregătesc vizite „inoportune", astfel că au decis să-şi ia oarecare măsuri de precauţie.

Erchean Nurla, administratorul SC Erg Auto Center SRL, firmă care se ocupă cu „intermedieri în comerţul cu maşini" şi al cărei nume a fost legat de ancheta procurorilor DIICOT Constanţa de la Serviciul Permise, s-a decis brusc, în urmă cu două săptămâni, să schimbe sediul social al firmei, mutând-o într-un apartament. Fie că a fost avertizat că i se pregăteşte ceva, fie că pur şi simplu se săturase de vechiul sediu, cert este că, doar cu câteva zile înainte de percheziţiile desfăşurate de procurori, Nurla şi-a mutat firma de pe strada Dezrobirii pe strada Soveja, într-un apartament. Potrivit datelor oficiale, SC Erg Auto Center SRL a fost înfiinţată pe 27 martie 2008, asociat unic fiind Erchean Nurla, care îndeplinea, totodată, şi funcţia de administrator. Capitalul social al firmei era de 200 de lei, obiectul de activitate era reprezentat de „intermedieri în comerţul cu maşini, echipamente industriale, nave şi avioane", iar sediul social era pe strada Dezrobirii, la numărul 95. Timp de mai bine de un an şi jumătate, lucrurile au rămas neschimbate. Asta, până pe 16 octombrie 2009, când firma şi-a schimbat sediul social de pe strada Dezrobirii pe strada Soveja nr. 114. Unii spun că, mai mult ca sigur, Nurla ar fi ştiut că i se pregăteşte ceva, astfel că ar fi încercat să-şi piardă urma, schimbând sediul firmei. Nu este de trecut cu vederea nici faptul că, potrivit bilanţului pe anul 2008, firma are o cifră de afaceri nesemnificativă, fiind vorba despre 30.805 lei, şi doar doi salariaţi. În urma audierilor de vineri seara, de la DIICOT, Erchean Nurla s-a ales, la fel ca o bună parte dintre suspecţi, cu interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile. Nurla nu a putut fi contactat, pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Nu i-au arestat

Totuşi, au fost două persoane pentru care anchetatorii au cerut arestarea, acestea fiind Daniel Ştefan Scarlat, şeful atelierului unde se confecţionau plăcuţele de înmatriculare, şi Teodor Sorin Tănase, administratorul unei societăţi de înmatriculări auto prin intermediul căreia se presupune că erau comercializate plăcuţele false. Tribunalul a respins, însă, propunerea DIICOT de arestare a suspecţilor, ca nefondată. Hotărârea judecătorilor de a-i lăsa în libertate pe cei doi poate părea una mai degrabă controversată, având în vedere amploarea acţiunii desfăşurate de procurori, dar şi consecinţele grave ale infracţiunilor pe care se presupune că le-ar fi săvârşit grupul infracţional din care Scarlat şi Tănase sunt bănuiţi că ar face parte. Din cele zece persoane puse sub învinuire în dosar, doar ei doi au fost prezentaţi instanţei, cu propunere de arestare preventivă. Sâmbătă, Tribunalul a judecat cererea de arestare, iar la finalul deliberărilor, instanţa a decis că nu se impune arestul pentru Scarlat şi Tănase. În schimb, judecătorii le-au impus celor doi suspecţi să nu poată părăsi municipiul Constanţa fără încuviinţare. Pe durata celor 30 de zile, intervalul în care a fost dispusă măsura preventivă, Tănase şi Scarlat trebuie să se prezinte la anchetatori de fiecare dată când sunt solicitaţi şi să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţare. De asemenea, ei nu trebuie să poarte arme. În plus, instanţa a decis că cei doi nu trebuie să comunice între ei, dar nici cu ceilalţi suspecţi sau cu martorii din dosar. În cazul în care aceştia ar încălca restricţiile impuse de judecători, riscă închisoarea. Decizia Tribunalului poate fi totuşi atacată în recurs, la Curtea de Apel Constanţa. Pe de altă parte, procurorii nu exclud posibilitatea ca ancheta să se extindă asupra unor judeţe ca Harghita sau Bucureşti, dat fiind că este foarte posibil ca, în urma activităţii infracţionale, mai multe autoturisme din ţară, din oraşe diferite, să aibă acelaşi număr de înmatriculare. Reţeaua infracţională evita, însă, dublarea numerelor din Constanţa, pentru ca riscul ca autorii să fie prinşi să fie minim.

{mos_ri:Erchean Nurla,DIICOT}