Vanzatorii de comori de la Capidava

Reporterii ZIUA de Constanta au cumparat monede romane si bizantine de la sateni

O zi frumoasa de primavara ne-a gasit la vechiul castru roman Capidava, in cautarea "braconierilor trecutului" * Nu a fost nevoie sa depunem vreun efort, caci ne-au gasit ei pe noi * Dupa o scurta plimbare printre ziduri, am fost abordati de un pusti din sat care, luandu-ne drept turisti, ne-a intrebat daca vrem sa cumparam monede si alte obiecte arheologice * El a adus de-acasa un mic tezaur, cu monede, pandantive, carlige de pescuit si podoabe * "Le dau ieftin, nu ca altii din sat", a incercat sa ne convinga pustiul * El ne-a povestit ca in Capidava sunt persoane care vand en-gros bucurestenilor, care le dau mai departe, prin magazine * Tot el ne-a vorbit si despre "specialistii" care colinda dealurile din jur cu detectoare de metale * Am parasit Capidava, mai "bogati" cu o lectie de cinism despre tezaurul arheologic al Dobrogei.

Prima zi insorita a primaverii, la Capidava. "Cetatea de la cotitura" e acum pustie in lumina amiezii, nostalgica poate dupa zumzetul studentilor la istorie care, toata vara, cauta sa dea un inteles trecutului. Langa zidul de incinta consolidat cu beton, cativa oameni ai locului descarca lemne pe care apoi le cara sub promontoriul cetatii, pe malul Dunarii. Acolo e ancorata o barja cu pupa lasata sub greutatea bustenilor pe care ii va transporta in alta parte. E sezonul in care cautatorii de comori haladuiesc in voie prin cetate si in zonele limitrofe, in cautare de obiecte pretioase. Chiar daca e ilegal, "braconierii trecutului" isi asuma riscurile sa fie prinsi, caci castigurile pot fi imense. In plus, legislatia romaneasca nu e prea dura, iar politistii din zona au lucruri mai importante de facut decat sa se tina dupa ei.Istoria spune ca cetatea Capidava a fost construita in vremea imparatului Traian si locuita pana in secolul XI. Ea a fost distrusa partial de incendii si cutremure si refacuta de mai multe ori, cea mai importanta reconstructie avand loc in secolul IV. Capidava a fost castru militar pe frontiera si facea parte dintr-o salba de edificii cu rol de aparare, la fel ca si "Castelul", fortificatie romana de dimensiuni mai mici, ridicat la numai cativa kilometri, langa actuala comuna Topalu. Specialistii de la Muzeul de Istorie din Constanta au reusit sa amenajeze o tabara arheologica la Capidava, un loc idilic in care studentii muncesc, invata si se relaxeaza deopotriva. Au aparut aici dormitoare, bucatarii, magazii pentru depozitarea materialelor descoperite. Cetatea pustie acum, e inconjurata de un zid de protectie din piatra, continuat cu o retea de sarma ghimpata. Nimeni nu are voie sa treaca dincolo de zidul de incinta, fara aprobare. In unele locuri gardul e atat de mic insa, incat pana si un copil poate sa-l treaca usor. Ne incumetam si noi la o plimbare. Ziduri, edificii, strazi, ni se "developeaza" peste tot, taiate de carouri din "pasarele" de pamant, asa numitii "martori", pe care se paseste pentru a nu strica zidurile. In sectorul estic, acolo unde sapa studentii de la Constanta, au fost descoperite mai multe edificii somptuoase, adunate in jurul unei piatete pavate cu piatra si mai multe cai de acces, precum si o constructie cu hypocaust - o instalatie de incalzire. In interiorul multora din aceste incaperi au fost descoperite, de-a lungul anilor, chiupuri - vase mari din ceramica, pentru pastrarea proviziilor. Patru dintre ele au fost lasate pe loc si acoperite cu pamant, pentru a nu fi scoase de cautatorii de comori. In Capidava au fost descoperite amfore, arme, podoabe, ceramica de uz comun, candele, opaite, peste 150 de monede si alte obiecte. Din cetatea cu o suprafata de doua hectare se pastreaza, dupa refacere, sapte turnuri de aparare legate intre ele prin ziduri de cinci-sase metri inaltime. La Capidava a fost descoperita si o biserica crestina, profanata insa. Altarul este prabusit, iar arheologii nu au gasite moastele de sfinti prezente sub piciorul Sfintei Mese din orice biserica crestina. Ele au fost furate probabil, impreuna cu foarte valoroasele obiecte de cult.

Mic tezaur de vanzare

Nu a fost nevoie sa ii cautam pe vanzatorii de suveniruri descoperite in cetate, caci ne-au gasit ei. Vazand ca ne plimbam printre ziduri, un copil din sat ne-a abordat cu multa nonsalanta. Inainte de a ne da buna ziua, ne-a intrebat daca nu vrem sa cumparam "monezi" si alte obiecte arheologice. "Daca va intereseaza, eu pot sa le aduc imediat, ca stau aproape. Merg acasa si vi le aduc pe toate. Le vand ieftin", ne-a spus pustiul pe nerasuflate. Ca toti "turistii" interesati de suveniruri, am acceptat si pustiul a sarit in fuga zidul si a alergat spre casa, pentru a ne aduce mica sa comoara. In mai putin de zece minute a fost inapoi, cu un borcan rosu, de ketchup, in mana. Si-a aruncat in graba geaca albastra, murdara, pe iarba si a intors borcanul cu fundul in sus. Au aparut sub ochii nostri monede, ace de par, carlige de pescuit, margele din ceramica ornamentata, pandantive de bronz, catarame si podoabe de harnasament. "Le vand ieftin, 50-100 de mii, numai sa le luati. Mai multi oameni din sat au monezi si podoabe, dar cer mult pe ele si nu prea reusesc sa le vanda. Mai vin unii si cumpara mai multe, apoi le vand la Bucuresti. Dar eu le dau, asa, la turisti". Baiatul spune ca pana si arheologii cumpara de la ei fara nici un fel de probleme. Se straduieste din rasputeri sa ne convinga ca nu le-a gasit pe teritoriul cetatii, ci pe malul Dunarii: "Daca ne prinde cineva in cetate, avem probleme. Noi ne mai ferim. Dar acuma, ca v-am vazut, am zis si eu sa va intreb, poate cumparati". Ne-am tocmit si am cumparat cateva monede. Baiatul a luat bancnotele, le-a netezit cu atentie si le-a bagat in buzunar. "Aveti o tigara? Ca eu trebuie sa ma intorc la munca. Muncesc cu ziua la cineva, descarcam lemne. Ne da 200 la zi, fara mancare si tigari", s-a plans baiatul si a luat-o la fuga in jos, pe panta abrupta a promontoriului, spre barja ancorata sub zidurile cetatii. Am plecat si noi, lasand vechea cetate in lumina meschina a serii, mai "bogati" cu o lectie de cinism despre tezaurul arheologic al Dobrogei.