Viii care se hranesc de Pastele Mortilor

Pastele Mortilor este un prilej de bucurie pentru cei nevoiasi * Dis-de-dimineata, acestia se aliniaza pe aleile cimitirelor, in speranta ca cei care vor veni la morminte le vor da cat mai multe bunatati * Dupa ce lucrurile se linistesc, amaratii pleaca incarcati spre case * Daca in urma cu o saptamana multi nu au avut ce manca, acum au de toate * De pe urma pomenirii mortilor, prospera si floraresele si comerciantii ambulanti care impanzesc strazile de pe langa cimitire

La o saptamana dupa Inviere, crestinii ortodocsi merg in cimitire pentru ca este Pastele Blajinilor. Sarbatoarea are radacini profane, insa, in timp, a fost preluata de crestini si prelucrata. In mod normal, ziua in care se pomenesc mortii este cea de luni, insa pentru ca cei care fac pomenirile sunt in mare parte la munca, si duminica s-a transformat in zi de pelerinaj spre cimitir. Dis-de-dimineata, cimitirele din oras au fost asaltate de barbati, femei si copii, cu cosuri, lumanari si flori, veniti la mormantul rudelor decedate. "Pomenirea" acestora a inceput inca de pe strazile din preajma cimitirului pe care circulatia a fost blocata. Singurii care nu se agitau sa ajunga mai repede la destinatie au fost taximetristii, care aveau clienti si pentru care traficul blocat nu reprezenta o problema, din moment ce aparatul de taxat e pornit. La Cimitirul Central, mai multi politisti erau la intrare, insa se uitau neputinciosi la multimea de oameni care se revarsa din toate directiile. Aleile cimitirului au fost intesate de lume cu cosuri, flori si lumanari. Ca de obicei in astfel de situatii, au aparut si comerciantii ambulanti, care incercau sa vanda fel si fel de lucruri. Pe langa ei, in cimitir au dat buzna copiii strazii si batrani. Aliniati pe aleile cimitirului ei priveau bucurosi multimea care se imbulzea si isi frecau mainile, fericiti ca o sa manance si o sa bea pe saturate si pe deasupra o sa mai ia ceva si acasa. Ca niste furnici, cei care au venit sa isi pomeneasca mortii se imprastie printre morminte. Atipice cu toata aceasta forfota sunt perechile de cate doi (preot si dascal), care incearca sa gaseasca o zona unde nu exista "concurenta". Sarbatoarea e un prilej pentru ei sa castige niste bani in plus, asa ca trebuie sa se miste repede, ca sa nu le-o ia alta pereche inainte. Preotii se impart in doua categorii, ori tineri (preoti misionari fara parohie), ori batrani retrasi de la biserici, pentru ca nu mai puteau sa slujeasca, dar care nu pot lipsi din principiu, intr-o astfel de zi din cimitir. Citesc in graba si se indreapta spre urmatorul mormant pentru a nu pierde musterii. "Nu beau. Iau pastile!" In tot acest timp, cimitirul se umple usor, usor. Barbatii se uita nedumeriti spre neveste si intreaba daca au luat-o pe drumul bun spre mormant. Din cand in cand, cate doua, trei grupuri care se intersecteaza, se opresc la discutii. "La cine ai venit?" " Ai vorbit cu preotul?", " Asta e fata ta? Doamne cum trece timpul!", sunt conversatiile stinghere care se leaga. Alaturi, doua batrane care se intalnesc saptamanal in cimitir, curata mormintele sotilor de cate un fir de iarba crescut de la ultima vizita. Langa ele se opreste o a treia, care, dupa ce le saluta, incepe direct sa enumere inmormantarile la care a fost in ultima vreme. "Acu' o luna, l-am ingropat pe socru", acu' doua saptamani, un cumnat si saptamana trecuta, o verisoara la Bucuresti!". Celelalte dau din cap, a semn de consolare si mai smulg un fir de iarba vazut doar de ele. Din cand in cand, arunca un ochi la mormantul alaturat, plin de balarii, dar pe care "vizitatorii" au intins mancare si bautura cat pentru o nunta. Vecinii mananca cu pofta, ca la picnic si discuta tare intre ei. Pe alei se aude ca un murmur "Hristos a inviat!", cantat parca de un cor de greieri afoni. Una dintre batrane se ridica dintre cruci si cheama un barbat cu aspect neingrijit sa ii dea un pahar de vin. Barbatul o refuza scurt "Nu beau!" si pentru ca femeia a ramas cu gura cascata, ii explica privind dincolo de ea , "Iau pastile" si dispare printre morminte. Din urma lui, vin alti doi barbati cu genti cat toate zilele. Discuta intre ei, dar ochii le fug de la un mormant la altul. Pentru ei, de fapt, acum e Pastele, pentru ca vor merge cu gentile pline acasa si vor avea masa imbelsugata pe care restul crestinilor au avut-o saptamana trecuta.

Scris de: {autor}Adrian FURDULEA{/autor}