Unul din 150 de constanteni nu are tiglele pe casa

Statistici mai mult decat ingrijoratoare

Conform prognozelor doctorului Carol Friedman, la o rata de prevalenta de peste 1% numarul pacientilor bolnavi de schizofrenie este intr-o usoara crestere * Principalele motive ale acestei boli sunt stresul si grijile zilnice, precum si lipsa de intelegere din partea societatii * In ce priveste tentativele de suicid, predomina femeile, in timp ce la capitolul suicid realizat raportul este exact invers intre cele doua categorii

La fiecare inceput de primavara, pe fondul asteniilor specifice anotimpului, schizofrenicii isi fac simtita prezenta mult mai pregnant. Comportamentul psihotic se acutizeaza si apar noi cazuri. Spitalele nu tin o evidenta stricta a pacientilor, dar fenomenul este in continua crestere. Pana in momentul de fata, in evidenta Laboratorului de Sanatate Mintala Judetean nu exista un numar exact de pacienti schizofrenici la nivelul intregului judet. Totusi, conform datelor puse la dispozitie de dr. Carol Friedman, la nivelul judetului Constanta sunt inregistrati un numar de aproximativ 7.100 pacienti schizofrenici, la o rata a populatiei de aproximativ 750.000. Primavara si toamna, datorita schimbarilor mult prea bruste de clima, apar asteniile care provoaca diferite tulburari psihotice, printre care si schizofrenia. Schizofrenia este o boala a tinerilor. Debutul ei are loc, in general, intre varstele de 20 si 27 de ani. Datorita modului de viata din societatea actuala, caracterizat printr-un nivel accentuat de stres, acest prag a scazut considerabil, devenind o grava problema atat la nivel national, cat si international. Din ce in ce mai des, tineri cu varste tot mai mici sufera de asemenea afectiuni, datorita mediului in care traiesc. Conform precizarilor doctorului Friedman, boala se instaleaza pe un fond deja pregatit genetic, principalul motiv fiind stresul si grijile zilnice, lipsa de intelegere din partea societatii. Se adauga efectele mediului familial din care provin.

Crestere alarmanta a cazurilor de depresie si a tentativelor de suicid

Procentajul cazurilor de schizofrenie la nivel judetean, ca de fapt si la nivel mondial, este de aproximativ 0,5-1% din populatie, insa este in crestere si devine ingrijorator. Ultimele cercetari facute de medicii specialisti sustin faptul ca boala are un suport genetic si, chiar mai mult, a fost descoperita gena responsabila de aparitia acestei boli. Se spera ca, in decurs de cativa ani, sa se ajunga la descoperirea unor tratamente genetice care sa modifice favorabil aceasta gena. Dupa cum declara doctorul Friedman, din numarul total al cazurilor pe care le are in evidenta doar 45% beneficiaza de tratament, ingrijire si monitorizare, iar restul, desi figureaza in evidente, din diferite motive, nu pot fi monitorizati. In ultimii ani se constata o crestere alarmanta a cazurilor de depresie, ca si a tentativelor de suicid. Din studiile de specialitate rezulta ca 51 pana la 69% dintre sinucigasi au fost depresivi, din care 48% si-au pierdut orice speranta de viata, alti 42% prezentau simptome de insomnie, 39% fenomene de inadaptabilitate, 36% erau nelinistiti si manifestau multa agitatie psihomotorie, 15% acuzau sentimente de culpabilitate si doar 29% erau schizofrenici. In ce priveste tentativele de suicid, femeile predomina, in timp ce la capitolul suicid realizat raportul este exact invers intre cele doua categorii. Femeile sunt mult mai vulnerabile la greutatile vietii, poverile pe care le au de suportat sunt mult mai mari, dat fiind statutul lor de mame, sotii, iubite, gospodine si salariate. In opinia lui Friedman, intre cauzele care determina suicidul se evidentiaza rupturile brutale, urmate de deteriorari ale relatiilor cu anturajul, care devine intolerant, esecurile scolare sau profesionale, deceptiile erotice si altele care joaca un rol important in precipitarea actelor de suicid care, de multe ori, constituie doar strigate de ajutor intr-o tendinta de refacere si ameliorare a relatiilor intrerupte sau alterate sau o cautare regresiva de privilegii, ingrijiri si iubire. Comportamentul suicidiar reprezinta o conduita antisociala si antipersonala in care sunt implicati o serie de factori individuali, legati de mentalitate, suferinte organice si de alte tulburari psihice. De cele mai multe ori, indivizii predispusi suicidului prezinta simptome de depresie, psihoze halucinator-delirante, alcoolism, sunt drogo-dependenti, epileptici, au manifestari nevrotice pe un fond anxios-fobic, personalitatea lor este dizarmonica, existenta fiindu-le grevata de factori socio-familiali, financiari, profesionali cu continut negativ si stresant. Pierderea unei persoane iubite sau apropiate, a unor bunuri materiale, esecurile, deceptiile, imbolnavirile grave ale lor sau ale celor din jurul lor si care fac parte din cercul de afectivitate al individului, pierderea unei functii sociale, o condamnare penala, singuratatea, alti factori pot declansa o manifestare suicida. Din fericire, de cele mai multe ori, este vorba de forme demonstrative, emotionale, afective pe fondul unor deceptii sau sunt facute cu un anumit scop, cu o adresabilitate precisa sau nu.