Alianta anti-Basescu

Antanta este numele pe care il purtau aliantele militare dintre o serie de state, facute cu scopuri anexioniste. Alianta - putem sa ii spunem si antanta - care se construieste impotriva presedintelui Basescu se contureaza din ce in ce mai bine. Au intrat pe partea petrolista a baricadei, fireste taricenistii, pentru ca, dupa cum spuneam, aici se afla locomotiva AntiB.

Apoi sunt cei din PSD. Aici propun sa zabovim un pic. Normal ar fi ca PSD-ul, ca principala forta de opozitie, sa aiba o prestatie constant antiguvernamentala. Sa fluiere fiecare ofsaid al cabinetului Tariceanu si sa iasa in strada la fiecare moment al degradarii nivelului de trai. Este ceea ce PSD, in mod vadit, nu face. Ratiunea este simpla: Tariceanu si-a subrezit singur pozitia, nu e nevoie de un branci aparte pentru a-l da jos. In schimb, adevaratul obstacol in calea cuceririi puterii este Basescu. In al doilea rand, dand in Basescu, cu sau fara argumente, PSD acumuleaza puncte. Ceea ce Tariceanu nu face. PSD este receptat ca un atacant legitim, dar Tariceanu ca unul care injunghie in familie. In fine, in hora a intrat, insa pornit rau, cu motoarele turate la maxim, Voiculescu, cu partidul sau format din cei doi la suta conservatori plus trustul media. Socoteala lui Voiculescu? Criza provocata chiar de conservatori reprezinta: un bun moment de renegociere a conservarii la putere. Ca de aia se si cheama conservatori, nu? Si un la fel de bun moment de a-i plati o parte din polite lui Traian Basescu. Acesta este cadrul in care se joaca primul act (redivivus) al proiectarii anticipatelor. Numai ca: nu Basescu intra in hora alegerilor anticipate, ci doar partidele si, evident, parlamentarii. El isi vede mai departe de mandat si de fortificarea PD ca partid menit a-l sustine inca cinci ani la Cotroceni, in timp ce Tariceanu are toate sansele, indiferent de scenariu, sa nu se mai intalneasca cu scaunul de premier. Iar asta inseamna ca stalpul in jurul caruia se aduna noua antanta are cel mai mult de pierdut. Prezentarea "relelor lui Basescu", a cuvintelor pe care le rosteste, a felului cum stranuta sau se hahaieste dl. Presedinte a devenit o adevarata profesie si bine inteles au aparut masurile profilactice de a ne scapa de raul-basescian. Practic, numerosi politicieni nu ar fi existat ca personalitati daca nu ar fi fost Basescu. Domnul Orban a uitat, de pilda, ca este adjunct de primar si daca intrebi pe cineva cine este acest om apar doua lucruri: canta la mandolina si il critica pe Basescu. La fel Antonescu cu psihologia omului mic de statura, dar ambitios, fara a mai vorbi de Hasotti si de Olteanu, care au aceeasi preocupare-dezastrul Basescu. Ca sa nu mai vorbesc de cuplul Constantinescu-Ciuvica pentru care Basescu a devenit motivul existentei lor si a noptilor de insomnie. Traseista Norica Nicolai venita de la PNTCD isi face profesia de deputat tot criticandu-l pe Basescu si in orice caz nu ar aparea pe ecranele TV deoarece ar fi considerata neinteresanta, iar ex-ministrul Atanasiu a devenit cunoscut nu prin munca de la minister, ci tot datorita aceluiasi Basescu. Contrar lui Becali, care lupta cu comunistii si dracii si il iubeste pe Basescu, Cozmin Gusa si adjuncta lui, proaspata mamica, nu ar fi bagati in seama daca nu ar vedea greselile si dezastrele spre care ne conduce Basescu si pe care si ei l-au ajutat in campania electorala. Dar pe cat sunt aceste personalitati de mici, poate nu in talent, ci in patimi, pe atat de mari sunt gogosile exprimate, cum ar fi iminenta dictaturii lui Basescu, manipularea PNL, care se manipuleaza de fapt singur... apropo, tot ce este rau in tara este atribuit lui Basescu si in toate aceste minciuni nu faptele vorbesc, ci scenariile, unele demne de SF.