Satul Valcele isi aduna an de an fiii

Este asezat la opt kilometri de orasul Negru Voda si constituie punctul final al asfaltului. La iesirea din Valcele se opreste civilizatia. Satul Valcele a cazut in derizoriu dupa instaurarea comunismului, insa in timp a primit binecuvantarea lui Dumnezeu. An de an isi aduna fiii risipiti prin lume si ii uneste asa cum doar locurile speciale reusesc.Satul Valcele se afla la o distanta de aproximativ opt kilometri de orasul Negru Voda de care si apartine. A fost un sat de oameni gospodari peste 50% din locuitori fiind chiaburi (oameni foarte avuti, proprietari de pamanturi si animale). Odata cu instaurarea regimului comunist au inceput insa si actiunile de distrugere a satului romanesc si implicit a traditiilor. Victima a convingerilor comunistilor a cazut si comunitatea din Valcele si, usor-usor, oamenii au fost nevoiti sa paraseasca satul natal si sa se stabileasca in orase precum Mangalia, Constanta sau chiar Negru Voda. Astfel, in momentul de fata doar 30 de familii cu radacini infipte in aceste locuri mai pot fi gasite in catun, restul fiind proveniti in special din Moldova.Zona este binecuvantata de Dumnezeu, cu padure, izvoare si poienite pline cu flori. Atmosfera este patriarhala. Linistea te imbie la meditatie profunda. Deoarece cei nascuti aici sunt strans legati de aceste locuri, dupa Revolutia din 1989 s-a incercat o reunire a fiilor satului in cadrul unei sarbatori cu acelasi nume. S-a reusit concretizarea acestei idei in anul 1995, organizatorul acestei intalniri fiind Stan Bugu. El a anuntat timp de doua saptamani in ziare si la radio data si locul cand va avea loc sarbatoarea intitulata Fiii Satului. La prima intrunire nu au participat decat 200 de persoane pentru ca multi nu au aflat sau probabil au fost sceptici cu privire la reusita.Biserica-locul regasiriiCu mari emotii, pentru ca multi dintre ei nu se mai vazusera de ani buni, intalnirea a avut loc in biserica din Valcele. Ajunsi aici, ei au observat ca sfantul lacas ce poarta hramul Adormirea Maicii Domnului se afla intr-o stare deplorabila, fiind pe jumatate daramat. Pentru ca multi din cei prezenti au fost botezati aici, cununati, iar familiile se afla ingropate in cimitirul din sat, s-a hotarat imediat strangerea de fonduri pentru renovarea bisericii. Fiecare a dat bani dupa posibilitati, reusindu-se strangerea unei sume considerabile. De lucrarile de reparatie s-a ocupat parintele Angelo Ramboi. In biserica din Valcele este ingropat un fost slujitor al altarului. Parintele Grigore Preda a venit tanar in sat si nu a mai plecat niciodata, pastorind 52 de ani enoriasii de aici. La trecerea in nefiinta in anul 1984, la cererea credinciosilor, el a fost ingropat in biserica in care a slujit toata viata. Dupa intalnirea de la lacasul de cult participantii la sarbatoare au plecat spre o vale aflata in apropierea satului ce poarta denumirea de Valea Acargeli. Aici se afla un izvor care tot prin stradania fiilor satului a fost adunat si curatat, in jurul lui construindu-se un zid de protectie de doi metri. La prima intalnire din anul 1995 au participat si oficialitati ale orasului Negru Voda care au ramas placut surprinsi de felul in care a decurs evenimentul.La propunerea generala s-a hotarat continuarea acestei actiuni si in anii urmatori. Sarbatoarea are loc in fiecare an, in a doua duminica de dupa Pasti. Cei care nu dispun de mijloace de transport sunt ajutati sa ajunga in locurile natale. Ajunsi in Valcele, oamenii merg la biserica unde au loc slujbe de pomenire pentru rudele decedate apoi se indreapta spre valea unde se afla un izvor tainic. Aici se petrece si, cel mai important fapt, se discuta.Daca la prima editie nu au venit decat 200 de persoane, pe 7 mai anul curent, dupa 12 ani, numarul participantilor a depasit o mie. Sarbatoarea nu mai este una exclusiv a celor din Valcele, ci a devenit a zonei, pentru ca toti cei din satele apropiate au adoptat-o. Organizatorul evenimentului, Stan Bugu, ne-a marturisit ca deja se gandeste sa schimbe numele sarbatorii pentru ca a luat amploare. Singurul inconvenient al sarbatorii este, potrivit tuturor participantilor, trecerea prea rapida a timpului.